Legea darii in plata, intr-o noua prezentare la Senat: se aplica doar debitorului aflat in imposibilitatea de a achita imprumutul

Autor: Bancherul.ro
2016-02-01 23:21

Legea darii in plata reintra marti in dezbaterea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, dupa ce a fost intoarsa de la promulgare de presedintele Iohannis, intr-o noua prezentare: “reglementează crearea procedurii legale potrivit căreia debitorul, aflat în imposibilitate de a achita împrumutul acordat în baza unui contract de credit, să poată preda creditorului imobilul ipotecat aflat în proprietatea sa, în vederea stingerii obligaţiilor asumate”.

In forma adoptata la finalul anului trecut de catre Parlament, legea prevedea ca se aplica tuturor, inclusiv celor care nu au probleme sa-si achite creditul, fapt criticat atat de catre presedintele Klaus Iohannis, cat si de catre Banca Centrala Europeana, intrucat ar putea favoriza hazardul moral.

Hazard moral

Faptul ca legea se aplica oricui, chiar daca poate sau nu sa-si achite ratele la credit, permite hazardul moral, adica posibilitatea ca cineva sa profite de lege pentru a obtine un castig.

De exemplu, cineva care si-a cumparat una sau mai multe case, pe banii bancii, in scopuri speculative, pentru a le vinde mai scump ulterior, dar care s-au devalorizat excesiv dupa criza, poate sa le lase acum bancii si sa scape de credit.

„Legea nu are in vedere conditii obiective ce ar putea sa justifice situatia debitorului, a carui obligatie a devenit excesiv de oneroasa din cauza unei schimbari exceptionale a imprejurarilor care ar face vadit injusta executarea intocmai a prestatiei caracteristice”, se arata in cererea presedintelui Iohannis de reexaminare a legii.

„Se derogă astfel de la regimul juridic al impreviziunii, reglementat la art. 1271 din Codul Civil, cu consecințe directe asupra securității raporturilor juridice”, se spune in cerere.

„Menționăm că art. 1271 din Codul civil acoperă în prezent ipoteza avută în vedere de inițiator în expunerea de motive, respectiv creșterea costurilor executării propriei obligații. În acest caz, instanța de judecată are posibilitatea de a aprecia în concret adaptarea contractului ori încetarea acestuia prin raportare la anumite condiții obiective.

Altfel spus, chiar și fără reglementarea trimisă la promulgare, pentru contractele încheiate sub imperiul Codului civil instanțele pot revizui contractele, asigurându-se astfel restabilirea echilibrului contractual”, mai explica presedintele Johannis.

BCE: se compromite siguranta juridica

La randul sau, BCE avertizeaza ca aceasta prevedere, ca legea sa se aplice atat creditelor performante cat si celor neperformante, compromite semnificativ siguranta juridica si administrarea adecvata a riscului de credit:

“Se observă faptul că, datorită sferei largi de aplicare, proiectul de reglementare s-ar aplica nu doar creditelor de consum, ci și creditelor comerciale ale persoanelor fizice, și creditelor performante și neperformante deopotrivă. În timp ce abilitatea instituțiilor financiare de a administra efectiv riscul de credit depinde de un cadru legal sigur, predictibil și stabil care să asigure în mod adecvat un echilibru între interesele creditorului și debitorului, proiectul de reglementare introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România și compromite semnificativ siguranța juridică și administrarea adecvată a riscului de credit în instituțiile financiare”, se arata in avizul BCE.

BCE observă că, drept răspuns la criza financiară, anumite state membre ale Uniunii au introdus noi cadre legale cu privire la restructurarea datoriei personale, care, în foarte puține cazuri, au inclus un drept limitat de a returna bunul ipotecat în loc de rambursare. Totuși, exercițiul acestui drept nu este lăsat la discreția împrumutatului, ci este condiționat de îndeplinirea unor criterii economice și de eligibilitate stricte.

În acest sens, BCE sfătuiește autoritățile române să evalueze cu atenție impactul proiectului de reglementare asupra contractelor de credit existente pentru a asigura siguranța juridică și pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale și de proprietate ale instituțiilor de credit, precum și pentru a preîntâmpina apariția hazardului moral în relația dintre creditor și debitor.

Proiectul de reglementare ar trebui să urmărească asigurarea unui echilibru adecvat între obligația generală a debitorilor de a-și îndeplini obligațiile de plată, care contribuie la o cultură de plată promptă, la menținerea solidității instituțiilor de credit și preîntâmpinarea hazardului moral, și nevoia de a oferi asistență persoanelor fizice care se confruntă cu dificultăți financiare severe”, se mai arata in opinia BCE.

Acordarea de drepturi generale, precum cele prevăzute de articolul 1 alineatul (2) din proiectul de reglementare, care nu sunt prevăzute exclusiv pentru debitori care au nevoie de protecție socială, poate conduce la hazard moral și poate compromite oferta de creditare în viitor.

Astfel de drepturi pot încuraja debitorii care nu au cu adevărat nevoie de protecție să profite de schimbările prețurilor bunurilor imobiliare și să înceteze să își respecte obligațiile, chiar dacă au posibilitatea de a și le îndeplini în totalitate. În anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra disciplinei de plată în România, băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiții de creditare mai aspre și să grăbească rambursările anticipate.

Ratele mai ridicate ale dobânzii și creditarea limitată a gospodăriilor și micilor afaceri pot afecta negativ creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Prin urmare, astfel de drepturi ar trebui să vizeze împrumutații vulnerabili și să fie însoțite de măsuri de siguranță eficiente care să prevină intrarea strategică în imposibilitate de plată și să evite un impact negativ asupra creditării viitoare.

În absența unor astfel de condiții, funcționarea normală a instituțiilor de credit poate fi grav afectată, ceea ce ar putea afecta negativ soliditatea instituțiilor de credit individuale și, prin efectele de contagiune, ar putea genera riscuri substanțiale pentru întregul sistem financiar. În cazul în care astfel de riscuri la adresa bunei funcționări a canalului de creditare s-ar materializa, există posibilitatea unor efecte negative de propagare asupra economiei”, se mai arata in opinia BCE.

Vezi aici pe larg opiniile BCE si ale presedintelui Iohannis privind legea darii in plata

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1776

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)