BANCI | Stirea Zilei

Legea insolventei persoanelor fizice, modificata radical de Ana Birchall, dupa protestele bancilor, impune conditii extrem de stricte: este interzisa celor care au acumulat datorii noi, prin “cheltuieli voluptare”, celor concediati in ultimii 2 ani sau care nu depun “diligenta rezonabila” pentru a-si gasi un loc de munca

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2015-05-21 00:26

Clientii bancilor cu restante la credite de minim 15.000 de lei (3.500 de euro), mai exact echivalentul a 15 salarii minime pe economie (de 975 lei in prezent, care ar putea creste la 1050 lei de la 1 iulie si 1200 lei de la 1 ianuarie 2016) si o intarziere de cel putin 90 de zile la plata ratelor, vor putea apela la procedura de faliment personal, conform prevederilor legii insolventei persoanelor fizice, adoptata de Camera Deputatilor.

Legea va intra in vigoare abia peste 6 luni si nu peste 1 luna, cum era prevazut in forma initiala votata de Senat, care a suferit modificari majore, in urma interventiilor facute de bancheri, BNR si Ministerul Justitiei.

Deputata PSD Ana Birchall (foto) a modificat aproape integral legea insolventei persoanelor fizice fata de forma initiala adoptata de Senat, dupa ce bancile, BNR si FMI s-au plans ca aceasta este prea permisiva si poate incuraja neplata datoriilor. Ca sa nu mai vorbim de studiul de impact ce ar fi trebuit efectuat inainte de adoptarea legii, dupa cum a cerut FMI si BNR, dar care nu exista.

In primul rand, conditiile pentru a intra in procedura insolventei personale sunt extrem de stricte, se pare pentru a fi descurajati cei de rea-credinta ce ar putea profita de aceasta lege pentru a scapa de datorii, desi ar dispune de sumele necesare pentru achitarea acestora.

Astfel, legea insolventei persoanelor fizice nu este aplicabila debitorului:

c) care a fost concediat în ultimii 2 ani din motive ce îi sunt imputabile;

d) care, deşi apt de muncă şi fără un loc de muncă sau alte surse de venit, nu a depus diligenţa rezonabila necesară pentru a-şi găsi un loc de muncă sau care a refuzat, în mod nejustificat, un loc de muncă propus sau o altă activitate aducătoare de venit; 

e) care a acumulat datorii noi, prin cheltuieli voluptuare în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că este în stare de insolvenţă. (Voluptar - care ține de lux; care nu este necesar, ci făcut numai pentru plăcere

f) care a determinat sau a înlesnit ajungerea în stare de insolvenţă, cu intenţie sau din culpă gravă. Se prezumă a fi avut acest efect:

1. contractarea, în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, a unor datorii care reprezintă cel puţin 25% din valoarea totală a obligaţiilor, cu excepţia obligaţiilor excluse;

2. asumarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor obligaţii excesive prin raportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe care le obţine din contract ori la ansamblul circumstanţelor care au contribuit semnificativ la incapacitatea debitorului de a-şi plăti datoriile, altele decât cele datorate de către acesta persoanelor cu care a contractat astfel;

3. efectuarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor plăţi preferenţiale, care au contribuit în mod semnificativ la reducerea sumei disponibile pentru plata celorlalte datorii;

4. transferarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, de bunuri sau valori din patrimoniul său în patrimoniul altei persoane fizice sau juridice în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că prin aceste transferuri va ajunge în stare de insolvenţă;

5. încetarea unui contract de muncă prin acordul părţilor sau prin demisie în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii.

Cand o persoana este considerata in insolventa

Noua lege prevede ca insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente. Insolvenţa debitorului se prezumă atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenţei, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori. Prezumţia este relativă.

In plus, pentru a intra in procedura de insolventa, trebuie sa se constate ca “nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de maxim 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozat a fi realizate faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiză ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta”.

O alta conditie pentru intrarea in insolventa: valoarea prag a datoriilor de minim 15 salarii minime pe economie

Valoare-prag reprezintă cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe baza de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolventa prin lichidare de active;aceasta este de 15 salarii minime pe economie.

In varianta initiala a Senatului, acest prag minim nu era prevazut, fiind introdus la cererea bancilor.

Procedurile de insolvenţă

Exista trei tipuri de proceduri de insolventa:

a) procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor; 
b) procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active;
c) procedura simplificata de insolventa.

Procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor este procedura de insolvenţă, concursuală, colectivă şi egalitară, care se aplică debitorului persoană fizică de bună-credinţă în vederea redresării situaţiei financiare a acestuia, pentru gestionarea adecvată a veniturilor şi cheltuielilor în vederea acoperirii într-o măsură cât mai mare a pasivului, printr-un plan de rambursare a datoriilor, urmată de eliberarea de datorii 16 reziduale, în condiţiile prezentei legi.

Procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active este procedura de insolvenţă, concursuală, colectivă şi egalitară, care se aplică debitorului persoană fizică de bună credinţă în vederea valorificării bunurilor şi/sau a veniturilor urmăribile ale acestuia pentru acoperirea pasivului, urmată de eliberarea de datorii reziduale, în condiţiile prezentei legi;

Cota de acoperire a creantelor

In planul de rambursare este stabilita o cota de acoperire a creanţelor, care trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, următoarele condiţii:

1. să fie superioară cotei de acoperire ce ar putea fi obţinută de creditori în procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active;

2. să fie superioară valorii bunurilor urmăribile ale debitorului, reprezentată ca procent din totalul valoric al bunurilor si veniturilor urmăribile ale debitorului.

Cat dureaza planul de rambursare a datoriilor

Durata de executare a planului este de maxim 5 ani de la data rămânerii definitive a deciziei de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Debitorul si creditorii săi pot prevedea în plan si posibilitatea prelungirii executării cu cel mult 12 luni, în condiţiile stabilite în plan.

Eliberarea de datorii reziduale ca efect al respectării planului de rambursare a datoriilor

Potrivit legii, in cazul debitorului ce a fost supus unei proceduri de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau unei proceduri simplificate de insolvenţă, în termen de 60 de zile de la emiterea, in temeiul deciziei de închidere a procedurii, debitorul poate formula o cerere de eliberare de datoriile reziduale.

În baza cererii debitorului, însoţită de decizia comisiei de insolvenţă de închidere a procedurii de insolvenţă, instanţa dispune eliberarea debitorului de datoriile reziduale, constând în valoarea creanţelor ce depăşeşte cota de acoperire convenită prin planul de rambursare.

Suspendarea executarii silite

La data emiterii deciziei de admitere in principiu a cererii de deschidere a procedurii insolventei, se suspenda provizoriu, de drept, executarile silite incepute potrivit averii debitoriului. Decizia se comunica de indata executorului judecatoresc. 

Suspendarea executării silite, ca măsură provizorie, prevazuta la alin (1), dureaza până cel mai târziu la data aprobării planului sau, după caz, până la rămânerea definitivă a sentinţei prin care se soluţionează cererea de confirmare a planului sau până la expirarea termenului de formulare a cererii de confirmare a planului. Perioada suspendării nu poate depăşi 3 luni, cu exceptia situatiei in care instanta a incuviintat prelungirea suspendarii provizorii, pentru durate de pana la 3 luni, daca in lipsa acestei masuri situatia financiara a debitorului ar deveni iremediabil compromisa, existand un risc cert ca planul de rambursare a datoriilor sa nu se poata realiza.

Suspendare de drept

De la data aprobării planului de rambursare se suspendă de drept toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra patrimoniului debitorului.Suspendarea operează, după caz: a) până la rămânerea definitivă a sentinţei prin care s-a soluţionat cererea de eliberare de datorii; b) până la închiderea, din motive imputabile debitorului, a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare; c) până la închiderea procedurii insolvenţei prin lichidare de active, în cazul în care toţi creditorii îşi exprimă acordul pentru intrarea în procedura insolvenţei prin lichidare de active, în condiţiile art. 43 alin.

Initierea si derularea procedurii de insolvenţă

Potrivit legii, debitorul aflat în stare de insolvenţă poate depune la Comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor.

Organizarea şi funcţionarea Comisiei de insolvenţă la nivel central şi teritorial se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ANPC, prin Ministerul Economiei.

În cazul în care debitorul consideră că situaţia sa financiară este iremediabil compromisă şi un plan de rambursare a datoriilor nu poate fi elaborat şi pus în executare, acesta poate solicita direct instanţei judecătoreşti competente deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active.

Administratorul procedurii administrează procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, sub controlul comisiei de insolvenţă. 

Administratorul procedurii este desemnat de comisia de insolvenţă dintre practicienii în insolvenţă, executorii judecătoreşti, avocaţii şi notarii publici înscrişi în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice.

Cererile/acţiunile din procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active, contestaţiile împotriva deciziilor comisiei de insolvenţă prevăzute de prezenta lege şi cererile de eliberare de datorii sunt de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie şi-a avut domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită debitorul cel puţin 6 luni anterior datei sesizării instanţei.

Debitorul depune cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor la comisia de insolvenţă competentă.

In termen de 30 de zile de la primirea cererii, comisia de insolventa îşi verifică, din oficiu, competenţa teritorială, analizează cererea şi actele depuse în susţinerea acesteia şi, după ascultarea debitorului şi informarea acestuia cu privire la efectele procedurii, emite:

a) o decizie de admitere în principiu a cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin care desemnează şi un administrator al procedurii şi în care indică şi dacă sunt necesare măsuri provizorii; sau

b) o decizie prin care constată că situaţia financiară a debitorului este iremediabil compromisă şi prin care, numai după obţinerea acordului debitorului, sesizează instanţa pentru deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active, in cazul in care debitorul are bunuri si/sau venituri urmăribile.

Locuinţa familiei

Administratorul procedurii analizează situaţia locativă a debitorului şi propune, prin planul de rambursare, măsurile privind locuinţa familiei pe durata procedurii. În acest scop, administratorul proceduriievaluează cel puţin următoarele aspecte:

a) costurile pe care le-ar suporta debitorul dacă ar rămâne în imobilul locuinţă a familiei, cum ar fi cuantumul chiriei sau a ratei de plată pentru creditul ipotecar, cuantumul primelor de asigurare a imobilului, cuantumul impozitului pe proprietate, cheltuielile de întreţinere a imobilului ş.a; 

b) nevoile de locuit ale debitorului şi ale familiei sale şi în considerarea acestora, costurile pe care le-ar implica o soluţie locativă alternativă; 

c) veniturile debitorului şi capacitatea altor persoane care locuiesc împreună cu debitorul de a contribui la cheltuielile legate de locuinţa familiei; 

d) în cazul în care asupra imobilului cu destinaţie de locuinţă a familiei este constituită o cauză de preferinţă, cuantumul creanţei ce beneficiază de această cauză de preferinţă.

În cazul în care prin planul de rambursare se stabileşte că imobilul locuinţă a familiei urmează să fie valorificat pentru acoperirea pasivului: 

a) debitorul va putea rămâne în imobil până la valorificare, dar nu mai mult de 6 luni de la data prevăzută în plan pentru valorificare, dacă nu se convine un termen mai favorabil prin plan ; 

b) dacă modalitatea de valorificare este darea în plată, care operează înaintea expirarea termenului de 6 luni de la data 68 prevăzută în plan pentru valorificare, debitorul va putea rămâne în imobil până la împlinirea acestui termen, cu achitarea unei chirii în cuantumul stabilit de comisie ; 

c) dacă valorificarea, prin orice modalitate prevăzută de lege, cu excepţia celei prevăzute la lit. b) operează înaintea curgerii termenului de 6 luni da la data prevăzută în plan pentru valorificare, debitorul va putea rămâne în imobil până la împlinirea acestui termen, cu achitarea unei chirii în cuantumul stabilit de comisie; 

d) după valorificarea bunului, debitorul are un drept de preferinţă la încheierea unui contract de închiriere a imobilului sau a unei părţi din acesta, la un cuantum al chiriei stabilit în condiţiile pieţei.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Dobanda creditelor de nevoi personale, in scadere la 12,23%

Dobanda Anuala Efectiva (DAE) la creditele de nevoi personale a scazut in luna aprilie la 12,23%, de la 12,49% cat era in luna martie, conform topului realizat de Bancherul.ro, care a luat in calcul 23 de astfel de imprumuturi din oferta unui numar de 13 banci. Clasamentul include doar detalii

Care sunt cardurile de credit cu cele mai mici dobanzi?

Cardurile de credit emise de CEC Bank, Libra Bank si Idea Bank au cele mai mici dobanzi dintre ofertele celor 14 banci luate in calcul in clasamentul realizat de Bancherul.ro. Dobanzile practicate de cele trei banci se incadreaza intre 13% la CEC Bank, 14% la Libra Bank si 19% la Idea detalii

Dobanzile pentru un descoperit de card (overdraft) variaza intre 10% si 17%

Dobanzile pentru un credit tip descoperit de card/cont (overdraft) practicate de un numar de 10 dintre cele mai importante banci variaza intre 10% si aproape 17% pe an, conform topului realizat de Bancherul.ro, pe baza informatiilor publicate de banci. Cea mai mica dobanda pentru un detalii

La Raiffeisen Bank nu se mai pot face depozite in lei la ghisee

Dupa ce in 2019 a eliminat din oferta depozitele in euro, Raiffeisen Bank devine acum prima banca din Romania care nu accepta depozite in lei la ghisee si nici pe termene mai scurte de un an. La Raiffeisen Bank se poate face acum un depozit in lei doar din aplicatia de mobile/internet detalii

 



 

Ultimele Comentarii