Mugur Isarescu nu recunoaste ca a pierdut pariul cu creditarea: spune ca imprumuturile in lei cresc rapid, dar totusi nu e deloc multumit de ritmul creditarii si mai ales de relatia banci-clienti

Autor: Bancherul.ro
2014-10-01 00:39

Faptele sunt fapte: creditarea continua sa scada, in ciuda dobanzilor tot mai mici, inseland astfel sperantele de inceput de an ale guvernatorului BNR privind o revenire a creditarii pe teritoriu pozitiv in aceata vara. Mugur Isarescu apreciaza insa ca banca centrala nu a pierdut pariul cu creditarea, intrucat imprumuturile in lei sunt in crestere rapida, iar scaderea stocului total de imprumuturi din portofoliile bancilor este o consecinta a procesului de deleveraging derulat de bancile straine si a curateniei pe care bancile o fac in bilanturi pentru a scapa de creditele neperformante prea mari.

“Eu nu cred ca BNR a pierdut pariul. Fenomenul (creditarii) este relativ pozitiv. Bineinteles ca am vrea sa se intample revolutii, dar in sistemul bancar e bine sa nu ai revolutii”, spune Isarescu.

Intrebat daca aceasta inseamna ca este multumit de ritmul din prezent al creditarii, guvernatorul a raspuns: “Nu, categoric nu, si nu sunt multumit inclusiv pentru maniera in care bancile isi abordeaza clientii.”

“Noi ne tinem de cuvant, reducem rezerva minima obligatorie si in lei, o vom reduce si pe cea in valuta. Insa raportul depozite/imprumuturi a devenit subunitar. Pai cum sa fii multumit?! Bancile nu acorda credite nici cel putin cate depozite sunt in tara!”, a adaugat Isarescu.

Intrebat, in cadrul briefingului de la BNR, cum comenteaza faptul ca desi dobanzile au scazut, creditarea este in scadere, Isarescu a raspuns: “Va contrazic, a crescut rapid creditarea in lei. Faptul ca scade inca puternic creditarea in valuta este si pentru faptul ca se externalizeaza, se scot din bilanturi (respectivele expuneri in valuta). Si s-a dorit acest lucru, chiar dumneavoastra spuneati ca numai dupa ce bancile isi curata bilanturile vor relua pe o baza mai solida creditarea. Deci corelatia exista, si sa nu ne lasam indusi in eroare de cifra compusa credit in lei + credit in valuta. Creditul in lei creste cu cifre apreciabile.

Transmisia (dobanzii de politica monetara) se realizeaza, a scazut dobanda de politica monetara, au scazut dobanzile in piata.”

In ultima luna insa dobanzile interbancare (ROBOR) au crescut cu aproximativ un punct, pe fondul evaporarii excesului de lichiditate, analistii estimand ca sistemul bancar a fost in deficit de bani in septembrie, motiv pentru care BNR a fost nevoita sa organizeze doua operatiuni de creditare tip repo.

Guvernatorul spune ca deficitul de lichiditate a fost temporar, cauzat de Ministerul Finantelor, care tine bani in trezorerie fara sa-i cheltuiasca sau sa-i investeasca. Tocmai de aceea s-a decis reducerea rezervelor minime obligatorii in lei de la 12% la 10%, ceea ce inseamna o injectie de lichiditate pentru banci in valoare de 3,1 miliarde lei, care ar trebui sa influenteze in jos dobanzile si sa creasca apetitul bancilor pentru creditare.

Mugur Isarescu: “Ultima luna este o exceptie, de aceea am si redus rezerva minima obligatorie, pentru ca ministerul de Finante acumuleaza un surplus de lichiditate si-l pastreaza acolo, probabil pentru ca merg mai greu cheltuielile sau investitiile. Dar in general transmisia a fost clara. Ratele de politica monetara, dobanda in piata, toate in scadere semnificativa, scadere a creditelor in valuta, crestere a volumului creditarii in lei.”

Ce s-a intamplat ca nu a crescut creditul total?

Mugur Isarescu: “Creditul in valuta a scazut mult mai puternic si pentru ca era preponderent in domeniul imobiliar, iar acum vedeti ca asistam la o inversare de tendinta: lumea constata ca creditul in lei este cel putin la fel de ieftin, sau de scump, ca si cel in valuta, multi prefera sa nu-si asume riscul valutar si in plus fata de acest lucru, are loc o scadere a volumului creditului in valuta, datorita curatirii bilanturilor bancilor. Deci eu nu cred ca BNR a pierdut pariul. Fenomenul (creditarii) este relativ pozitiv. Bineinteles ca am vrea sa se intample revolutii, dar in sistemul bancar e bine sa nu ai revolutii.

Sunteti multumit de ritmul in care bancile acorda in prezent credite?

Mugur Isarescu: “Nu, daca acesta este raspunsul pe care-l asteptati. Nu, categoric nu, si nu sunt multumit inclusiv pentru maniera in care-si abordeaza clientii. Au si ei dreptatea lor, nu sunt aici rabin sa impart dreptatea, dar au si ei dreptatea lor cu comportamentul unor clienti. Dar cred ca ar trebui sa-si departajeze clientii buni de cei rai, sa comunice mai bine referitor la comportamentul clientilor neperformanti, iar in ceea ce priveste clientii buni, sa-i ajute sa stea mult mai aproape de ei.

Apoi este in interesul lor. Vedeti, noi ne tinem de cuvant, reducem rezerva si in lei, o vom reduce si pe cea in valuta. Raportul depozite/imprumuturi a devenit subunitar. Pai cum sa fii multumit?! Bancile nu acorda credite nici cel putin cate depozite sunt in tara.

Si atunci cum vedeti iesirea din acest impas?

Mugur Isarescu: “Treptat, treptat, cu rabdare, pentru ca nu vreau o revolutie aici, printr-o mai buna comunicare intre banci si clienti, le facilitam intalnirea si sa inchida disputele acestea, sau cel putin sa nu le generalizeze: unii spun ca bancile sunt de vina si sunt incuiate, ceilalti spun ca clientii nu sunt pregatiti, nu sunt manageri buni, sunt subcapitalizati, sunt impovarati de datorii, dar daca-si vad de interesul comun eu cred ca pot sa faca pasi inainte.”

Cand estimati ca ritmul creditarii va ajunge pe teritoriu pozitiv?

Mugur Isarescu: “Nu intr-o singura zi. Cum am spus: treptat. Nu ma astept la minuni aici. E vorba de schimbari de comportament, de incredere reciproca si de comunicare mai corecta, inclusiv cu societatea. Oricum, ca sa spun o rautate, initiative din acestea, sa suporte bancile diferentele de curs, nu au cum sa le incurajeze sa dea credite. Cine ar mai da credite? Nu stiu daca societatea romaneasca realizeaza ca bancile dau credite chiar din banii societatii romanesti. Or fi ei 1 milion de debitori cu probleme pe partea de rambursare, dar de partea cealalta sunt 7-8 milioane de depozitari.

Societatea trebuie sa inteleaga iarasi ca un credit neperformant nu inseamna neaparat coruptie, un act deliberat de deturnare de bani. Poate sa insemne si un proiect nereusit. Ti-ai construit un hotel mizand pe un anumit flux de clienti, dar constati ca nu mai apare. Poti sa ataci aceasta chestiune si sa spui ca acolo s-a furat? E foarte rau daca discutia se simplifica astfel, la nivelul societatii: au fost vandalizate bancile, bancile au picat ca popicele! Astfel de discutii nu le incurajeaza pe banci.

Cum functioneaza bancile: printr-un fel de alchimie

Deci discutiile trebuie sa fie mai aplicate in sensul ca societatea sa inteleaga mai bine esenta fenomenului bancar. Banca face o mica alchimie. Nu ia banii depozitarului si-i baga undeva intr-un seif si-i pastreaza acolo, pentru ca in clipa aceea nu mai produc nimic: nici dobanda, nu-si acopera nici cheltuielile de functionare, nu-si acopera nici profitul pe care trebuie sa-l dea capitalistului, investitorului.

Cine investeste intr-o banca daca nu primeste bani? Si atunci ia banii respectivi si-i plaseaza, intra intr-o operatiune de risc pe care trebuie sa o calculeze foarte bine, sa lucreze cu riscurile, in care cauta sa obtina castiguri din care sa acopere toate aceste lucruri: sa-i dea si depozitarului sa-l multumeasca, sa-i dea o dobanda real pozitiva (mai mare decat inflatia), sa-i dea si actionarului o rata de profit, sa-si acopere si cheltuielile de functionare…

Deci treptat treptat, si numai prin apropierea clientilor de banci si a bancilor de clienti”, si-a incheiat guvernatorul mica lectie de educatie financiara.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2209

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)