Oana Petrescu, Deloitte: Bancile trebuie sa renunte la creditarea bazata in principal pe garantii si sa inceapa de la evaluarea onesta a integritatii si competentei clientilor

Autor: Bancherul.ro
2014-03-06 10:33

Oana Petrescu, partener coordonator la Deloitte Consultanta si fost vicepresedinte la BCR, apreciaza, intr-un interviu acordat Bancherul.ro, ca accelerarea ritmului de crestere al restantelor persoanelor fizice este ingrijoratoare si arata o deteliorare semnificativa a sanatatii financiare a gospodariilor romanesti, ceea ce face ca relansarea inainte de vreme a creditarii persoanelor fizice sa fie periculoasa.

Pe de alta parte, referindu-se la posibile solutii pentru reducerea poverii creditelor neperformante, ea spune ca, in masura in care statul roman ar considera aceasta problema ca fiind de maxima importanta pentru relansarea economiei, o solutie ar putea fi crearea unui vehicul special pentru preluarea si administrarea creditelor neperformante, vehicul garantat de stat si finantat chiar de banci sau de institutii financiare internationale active in Romania.

Totusi, avertizeaza Oana Petrescu, stocul de credite neperformante nu reprezinta decat o fata a problemei. Cealalta fata, si mai ingrijoratoare, o reprezinta accelerarea formarii de noi credite neperformante - din expunerile acordate in ultimii ani.

De aceea, in absenta unei cresteri economice sustinute, care ar avea efecte pozitive rapide atat asupra bonitatii clientilor, cat si asupra valorii garantiilor, singura solutie preventiva la indemana bancilor este sa renunte la creditarea bazata in principal pe garantii si sa inceapa decizia de creditare de la o evaluare onesta a integritatii si competentei profesionale a clientilor, urmata de o intelegere solida a modelului de business si fluxurilor de numerar ale afacerii.

Cu cat bancile vor reusi sa-si transforme mai rapid managerii de relatie si consilierii din vanzatori de produse in bancheri, cu atat aceasta problema se va diminua.

Bancherul.ro: Cum ati putea descrie evolutia sistemului bancar in 2013? Care au fost principalele surprize si probleme?

Oana Petrescu: Continuarea contractarii creditului privat, cresterea neperformantei in sistem pana la cote alarmante, tendinta de intrare intr-o zona de dobanzi real negative si lichiditatea excedentara reprezinta in opinia mea cele mai ingrijoratoare evolutii ale sectorului bancar in 2013.  Din pacate insa, aceste evolutii reprezinta nu surprize, ci consecinte inevitabile ale precaritatii mediului economic si politic romanesc.

Atat lipsa de proiecte eligibile care sa absoarba lichiditatea disponibila, cat si continuarea acumularii creditelor neperformante, sunt evolutii firesti intr-un context istoric de convalescenta, cand atat bancile, cat si clientii lor, asteapta sa li se cicatrizeze ranile provocate de excesele din anii de exuberanta.

In plus, continuarea deteliorarii calitatii creditelor corporate este o consecinta directa a lipsei de progres institutional in ceea ce priveste imbunatatirea practicilor de restructurare judiciara si insolventa, iar scaderea soldului creditelor corporate este o combinatie intre lipsa unor proiecte bancabile, cu o rentabilitate superioara costului capitalurilor, si lipsa apetitului sectorului privat pentru investitii.

Surpriza principala vine deci nu din continuarea tendintei de reducere a volumului creditului din economie, ci din economia reala: in 2013 sectorul privat s-a contractat cu un ingrijorator 1,5% din PIB (comparativ cu doar 1,1% in 2011) - in pofida semnalelor de incredere din 2012 (cand, pe fondul unei precare stabilizari politice si macroeconomice, investițiile private au depășit economisirea privata cu aproape 0,8% din PIB), si in conditiile unei cresteri de PIB peste asteptari.

Spre deosebire de 2012, cand investitiile au depasit economisirea pentru prima data dupa 2008, in 2013 sectorul privat a revenit la strategia de ajustare, economisind mai mult si orientand putinele investitii in principal catre productia pentru export - cu efecte macroeconomice de altfel benefice asupra cresterii producției industriale și productivitatii muncii în industrie.

In acest context, bancile au preferat sa se consolideze, sa-si acopere pierderile din anii de boom si sa se redimensioneze la nivelul cererii de credit profitabile – stabilind bazele pentru a redeveni atractive pentru actionari.

Din pacate insa, din aceasta ajustare a sectorului privat adevaratii perdanti sunt cetatenii, ale caror asteptari si sperante s-au diminuat semnificativ in ultimii ani. Din acest punct de vedere, cea mai proasta veste pentru noi toti, cat si pentru banci, o constituie accelerarea ritmului de crestere al restantelor persoanelor fizice - care a ajuns sa depaseasca cresterea restantelor anului 2011.

Daca in anul 2011 o asemenea crestere a restantelor era explicabila prin efectul masurilor de austeritate si a taierilor de salarii din 2010, revenirea acestei tendinte fara o cauzalitate directa este ingrijoratoare si arata o deteliorare semnificativa a sanatatii financiare a gospodariilor romanesti - ceea ce face ca relansarea inainte de vreme a creditarii persoanelor fizice sa fie periculoasa.

- Cum ar putea fi rezolvata problema creditelor neperformante si a valorificarii garantiilor? Vor fi in continuare probleme cu reevaluarea garantiilor?

- Din pacate problema stocului de credite neperformante nu va putea fi rezolvata decat pe masura ce mediul economic isi recapata increderea si cresterea economica revine, cu efecte pozitive atat asupra bonitatii clientilor, cat si a valorii garantiilor.

Presupunand ca situatia din Ucraina nu se escaladeaza, ca ECB si FED reusesc sa reverseze relaxarea monetara inceputa acum cativa ani fara a stresa major dinamica pietelor financiare, ca rezultatele alegerilor europarlamentare de anul acesta nu schimba viziunea actuala asupra euro si datoriilor suverane (si in general, ca lucrurile in sfarsit se stabilizeaza pe pietele financiar-bancare internationale…), ma astept ca in 2-3 ani bancile sa-si fi curatat bilanturile de toate expunerile fara speranta si sa fi si creat o piata de potentiali cumparatori real interesati - nu speculatori - pentru garantiile respective.

Intre timp insa, si fara aceasta stabilitate absolut necesara, nu cred ca problema poate fi rezolvata cu adevarat - ci doar transferata. Acest transfer ar putea fi total - catre stat sau catre speculatori - caz in care obiectivul ar fi atins, bancile fiind astfel libere sa atraga capital si sa finanteze economia fara aceste constrangeri - sau doar temporar - catre profesionisti in restructurare creante, angajati tot de catre banci – lucru care a inceput deja sa se intample, dar nu rezolva problema decat incet si partial.

Bineinteles, in masura in care statul roman ar considera aceasta problema ca fiind de maxima importanta pentru relansarea cresterii economice, am putea imagina crearea unui vehicul special, garantat de stat si finantat chiar de banci sau de institutii financiare internationale active in Romania, pentru preluarea si administrarea acestor expuneri - eliberand astfel bancile de ceea ce a mai ramas din povara neperformantei trecute a economiei romanesti.

La fel, in masura in care s-ar gasi speculatori dispusi sa preia aceste creante la valoarea pe care o considera bancile recuperabila in acest moment, problema ar fi din nou rezolvata – din pacate insa, in actualul context istoric, nici speculatorii nu mai speculeaza ca inainte…

Totusi, din pacate, stocul de credite neperformante nu reprezinta decat o fata a problemei. Cealalta fata, si mai ingrijoratoare, o reprezinta acumularea de noi restante si accelerarea formarii de noi credite neperformante - din expunerile acordate in ultimii ani.

In absenta unei cresteri economice sustinute, care sa creeze o piata activa pentru garantiile materiale si care sa compenseze eventualele derapaje de management si judecata ale clientilor si ghinionul comercial, singura solutie la indemana bancilor este sa renunte la creditarea bazata in principal pe garantii si sa inceapa decizia de creditare de la o evaluare onesta a integritatii si competentei profesionale a clientilor, urmata de o intelegere solida a modelului de business si fluxurilor de numerar ale afacerii.

Cu cat bancile vor reusi sa-si transforme mai rapid managerii de relatie si consilierii din vanzatori de produse in bancheri, cu atat aceasta problema se va diminua.

- Cum ar trebui sa arata noua lege a insolventei pentru ca bancile sa nu mai fie defavorizate?

- In ceea ce priveste legea insolventei, obiectivele comunităţii bancare urmăresc să asigure creditorilor 1) transparenta asupra gestionării procedurii de către administratorul judiciar şi 2) confortul ca interesele creditorilor majoritari si garantati sunt protejate in egala masura cu ale celorlalti creditori de acelasi rang.

In acest sens, comentariile specifice cele mai importante in opinia mea privesc necesitatea crearii unor mecanisme de limitare si sanctionare a exceselor din practica insolventei si extinderea perioadei si instrumentelor de reorganizare acordate debitorului – care trebuie să-i permită acestuia să se redreseze in mod real.

Cine este Oana Petrescu

Oana Petrescu este Partener Coordonator al practicii de Consultanta si Lider al echipei multidisciplinare dedicate sectorului financiar-bancar a Deloitte Romania.

Experienta sa profesionala de peste 20 de ani include coordonarea grupului de expertiza financiar-bancara si a practicii de consultanta de risc si IT ca partener al unei alte firme Big 4 si conducerea in calitate de vicepresedinte executiv a liniilor functionale de Operațiuni si IT si apoi de Retail si Private Banking pentru una dintre institutiile financiare majore din Romania.

Studiile Oanei includ licenta in Finante, Banci si Contabilitate la Academia de Studii Economice, Bucuresti (1992), Studii Specializate de Banci si Finante Europene la Universitatea de Stiinte Sociale, Toulouse (1993) si un Doctorat in Economie, specializarea Moneda-Credit la Academia de Studii Economice, Bucuresti (1998).

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1622

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)