BANCI | Interviu

Sefii Bancii Mondiale explica de ce a recurs acum Romania la imprumutul BIRD destinat unor situatii de criza, cu dobanda fixa de 3,55%, mai mare decat cea a FMI

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2013-10-29 11:17

Elisabetta Capannelli (foto), sefa Bancii Mondiale in Romania si Ungaria si Ismail Radwan, coordonatorul programelor bancii in regiune, au raspuns la intrebarile Bancherul.ro privind motivele pentru care guvernul roman a apelat zilele trecute la un imprumut de 700 de milioane de euro de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), parte a grupului Bancii Mondiale, bani care reprezentau o rezerva (buffer) pentru situatii de criza, un imprumut de tip preventiv.

Ce dobanda platim

Guvernul roman a avut de ales intre doua tipuri de dobanda pentru acest imprumut, denumit Flexible Loan, acordat in 23 octombrie, cu o maturitate de 18 ani, incluzand o perioada de gratie de 17,5 ani, cu optiunea „bullet”, adica rambursare intr-o singura transa a principalului, in 1 august 2031.

O varianta ar fi fost dobanda variabila stabilita in functie de indicele pentru Euro, EURIBOR 6 luni (in jur de 0,3%), plus o marja fixa de 0,95%, in total in jur de 1,25%.

Guvernul a ales insa, in data de 25 octombrie, ca pentru suma trasa din imprumut, de 700 milioane euro, sa plateasca o dobanda fixa pana la maturitatea finală, adica peste 18 ani, de 3,55%, usor mai mare decat cea aferenta imprumului de la FMI, in jur de 3-3,5%, dar mai mica decat cea platita pentru obligatiunile in euro emise de Ministerul Finantelor, in jur de 4%.

Dobanda trebuie achitata in doua transe pe an, in datele de 1 februarie si 1 august.

De ce a ales guvernul dobanda fixa, mai mare cu peste un punct fata de cea variabila? Probabil gandindu-se ca pe termen lung exista un risc destul de mare ca indicele Euribor, aflat in acest moment la  minime istorice, sa creasca din nou.

Elisabetta Capannelli: Este vorba de o diversificare a resurselor de finantare ale trezoreriei statului

Elisabetta Capannelli: „Motivul pentru aprobarea dreptului de tragere a imprumutului preventiv acordat de Banca Mondiala este, in primul rand, acela ca Guvernul este in planul stabilit cu implementarea programului de reforma agreat cu noi. Pentru aceasta, trebuie indeplinite doua conditii de baza: in primul rand, este necesar ca situatia macroeconomica a tarii sa fie in conditii bune iar trezoreria statului sa dispuna de un important buffer de lichiditati, de cel putin 4 miliarde de euro, iar la mijlocul lunii septembrie acesta a fost chiar mai ridicat, de peste 5 miliarde de euro.

In al doilea rand, pentru ca un astfel de imprumut sa fie acordat, trebuie ca reformele din economia reala, cele din sectorul sanatatii si energetic, restructurarea interprinderilor de stat, sa fie in termenii stabiliti initial.

Asadar, aceste conditii fiind indeplinite, guvernul a putut sa-si exercite dreptul de a trage o parte din imprumut, conform strategiei de management a fondurilor bugetare, astfel incat sa adauge aceasta sursa de finantare ieftina ca alternativa la emisiunile de titluri de stat.”

Ismail Radwan: „Banca Mondiala ofera finantari in conditii preferentiale clientilor sai. Institutia isi poate utiliza ratingul cel mai inalt, AAA, pentru a atrage fonduri foarte ieftine de pe pietele financiare. In acest fel, dobanda pe care trebuie sa o plateasca Romania pentru acest imprumut este mult mai redusa decat cea aferenta emisiunilor de obligatiuni.

In aceste conditii, Ministerul Finantelor a venit si a spus: aceasta finantare este disponibila, de aceea am vrea sa o utilizam, fiind mai avantajoasa decat sa vindem noi titluri pe pietele internationale. Iar noi, vazand ca programul este in termenii stabiliti, am fost de acord cu aprobarea tragerii sumei respective, de 700 milioane euro."

De ce acum?

Elisabetta Capannelli: „Nu exista un anumit motiv pentru care imprumutul a fost luat acum, este mai degraba vorba de o strategie de management a finantelor publice, in urma analizarii optiunilor existente si de a recurge la cele mai avantajoase, iar aceasta este una dintre ele.”

Ismail Radwan: „Un alt motiv pentru care imprumutul este acordat acum se refera la contextul pietei. Acest tip de imprumut a fost negociat inca din 2011, insa in acel moment sentimentul pietei era mult mai nesigur, nu se stia ce se va intampla in Grecia, in Spania, in Cipru, asa incat autoritatile romane au spus atunci asa: am vrea sa avem o rezerva de bani disponibila in cazul in care situatia din Europa se inrautateste iar exporturile vor fi afectate, sa se constituie ca un buffer de lichiditati.

Acum, pespectiva economica este mai clara, volatilitatea pietelor a scazut, in acest an economiile din zona euro vor iesi din recesiune, Europa isi revine din criza. De asemenea, si in Romania vedem o imbunatire a situatiei macroeconomice, cu dobanzi in scadere, asa incat nu mai exista niciun pericol.

Nu mai avem niciun motiv pentru a avea la dispozitie acest buffer, au spus autoritatile romane, de aceea s-a decis sa se foloseasca aceasta rezerva de finantare, fiind vorba de bani ieftini. Cred ca acesta este motivul pentru care s-a decis sa se recurga in acest moment la acesti bani.”

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudențialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

Deși economia țării este dependentă de finanțarea pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanții băncilor spun că populismul unor politicieni și instituții reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori și instituțiile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) și Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

 



 

Ultimele Comentarii