Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024.
Cu o durată de 38,8 ore, săptămâna de lucru de la noi a fost ceva mai redusă decât în Grecia (39,8 ore), Bulgaria (39,0 ore) și Polonia (38,9%), însă mai mare decât în Lituania, Letonia (câte 38,3 ore), Slovenia și Cipru (38 ore).
Din fostul bloc estic, se remarcă poziționările pentru Slovacia (37,9 ore), Cehia, Croația (37,8 ore) și Ungaria (37,4 ore), aceasta din urmă imediat după Portugalia și Malta (37,5 ore), în timp ce Estonia (36,5 ore) a fost la mică distanță de Spania (36,4 ore) și Italia (36,1 ore), peste media Uniunii Europene (36 ore).
La polul opus, cele mai reduse valori pentru timpul de lucru săptămânal s-au consemnat în Olanda (32,1 ore), Danemarca, Austria (câte 33,9 ore) și Germania (34 ore). Ceea ce indică o corelație clară între nivelul productivității muncii și scăderea timpului de lucru în economiile dezvoltate ale continentului.
În ce privește situația orelor de muncă pe domenii de activitate, surprinde poziționarea României pe locul 2 în rândul celor mai reduse perioade lucrate pe segmentul de agricultură, silvicultură și pescuit, cu doar 37,4 ore, doar după Estonia (36,9 ore) și cu mult sub țări precum Finlanda (44,3 ore), Austria (42,9 ore) sau Grecia (42,6 ore).
În sectorul minier, suntem pe locul 8 din coadă la durata de lucru, cu 38,1 ore, undeva aproape de Germania (37,9 ore), Franța (38,0 ore) sau Spania (38,2 ore). Sub media Uniunii, situată la 38,8 ore, precum și departe de state precum Suedia (41,8 ore), Lituania (41,1 ore), (Italia (40,9 ore) sau Grecia (40,3 ore).
Prin contrast, sectorul manufacturier ne prezintă pe locul 6 în rândul celor mai harnici europeni, cu 38,7 ore, semnificativ peste media UE de 37,5 ore. Mai mult decât noi lucrează grecii (40,7 ore), lituanienii, letonii (cu câte 39,2 ore), bulgarii (39,0 ore) și polonezii (38,9 ore). Valorile cele mai mici în materie le au Olanda (35,2 ore), Austria (35,4 ore) și Danemarca (35,6 ore).
În fine, o situație similară a fost consemnată pe segmentul furnizării de electricitate, gaze, apă etc., unde apărem pe locul 5 cu 38,9 ore lucrate, din nou peste aceeași medie UE de 37,5 ore. Înaintea noastră se plasează Grecia (39,5 ore), Bulgaria (39,4 ore), Lituania (39,1 ore) și Letonia (39,0 ore). La polul opus, se păstrează trio-ul Austria (35,2 ore), Danemarca și Olanda (ambele cu 35,3 ore).
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a scăzut semnificativ, până la 10,42% în iunie 2026, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,45% din iunie 2025 a fost înlocuit de cel de doar +0,06%... detalii
Exporturile României au fost în mai 2026 de 8,32 miliarde euro (+4,5% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 10,94 miliarde euro (+1,9%), conform... detalii
România a înregistrat în T1 2026 cea mai mare scădere a numărului de angajați dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de -1%, ne-am poziționat... detalii
În primele patru luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută cu -9,8%,... detalii
Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului
Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026
PIB-ul României va crește cu 0,2% în 2026, prognozează economistul Banca Transilvania
Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil