România, țara UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026

România este țara membră UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu o îmbunătățire de 6 puncte procentuale (pp) brut și 3,8 pp în termeni ajustați nesezonier, ne-am situat, detașat, peste Austria (1,4 pp), Estonia (0,7 pp) și Polonia (0,5 pp). La polul opus, vecinele Bulgaria (-4,8 pp) și Ungaria (-3,6 pp) au încadrat Malta (-4 pp) și și-au înrăutățit rezultatul finanțelor publice.

Este o performanță notabilă, care ne-a permis să reintrăm în uzanțele europene în materie, după doi ani în care am depășit de peste trei ori media țărilor membre (-12,5% din PIB în T1 2024, comparativ cu -3,7%, și -11,6% din PIB în T1 2025, comparativ cu -3,6% în UE). Desigur, ne-a ajutat și „efectul de bază” (a se citi angajarea anterioară a unor cheltuieli nesăbuite).

Astfel, cu un rezultat pe T1 2026 de „doar” -5,5% din PIB (oricum semnificativ peste media UE, cifrată la -3,9% din PIB) am reintrat în plutonul deficitelor trimestriale pe locul 7-8, la egalitate cu Malta, ceva mai bine decât Austria (-5,8% PIB) sau Franța (-6,1% PIB) și mult mai bine în raport cu Ungaria (-10,6% PIB), Belgia (-9,5% PIB) sau Bulgaria (-8,4% PIB, în relaxare după aderarea la euro).

Pentru referință, menționăm și performerele Cipru (+6,3% PIB), Danemarca (+1,2% PIB) și Irlanda (+0,5% PIB), în timp ce locomotiva europeană Germania a ratat de puțin încadrarea în normativul de -3% (-3,2% din PIB) iar Italia, al doilea partener comercial al țării noastre, a urcat până la -7,8% PIB.

De remarcat că România s-a situat anterior pe primul loc la ajustarea deficitului bugetar trimestrial față de același trimestru al anului anterior și în T3 2025, în ultimul sfert de anul trecut ocupând locul 5 din cele 27 de state membre cu +1,9 pp, după Malta (+8,3 pp) și Spania (+2,5 pp), la foarte mică distanță de Austria și Portugalia ( ambele cu +2 pp).

După rezultatele bune anunțate în primele cinci luni ale anului curent (-1,75% din PIB în loc de -3,35% din PIB în aceeași perioadă a anului anterior, tendința de a coborî sub reperul de -5% din PIB pe baze trimestriale ar fi de lăudat dacă am reuși cumva să diminuăm în 2026 obișnuita creștere substanțială a deficitului public pe final de an.

Ceea ce ar presupune continuarea politicii fiscal-bugetare demarate anul trecut și fructificarea neajunsurilor suportate după creșterile de prețuri din partea a doua a lui 2025. Care vor fi reversate în S2 2026 și, dacă nu se va ceda la solicitările de creșteri salariale, ne-ar putea aduce și cu inflația mai aproape de plutonul țărilor UE.