România s-a situat și în luna septembrie 2025 pe prima poziție din UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat.
Deși creșterea a fost marginală (+0,1 puncte procentuale față de luna precedentă),avansul prețurilor de 8,6%, după metodologia europeană ce asigură comparabilitatea cu alte țări (semnificativ sub valoarea de 9,88% stabilită pe sistem național) ne-a poziționat peste Estonia (5,3%, de la 6,2% anterior), Croația și Slovacia (ambele cu 4,6%).
Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul Uniunii, inflația anuală a crescut la nivelul de 2,6%, de la 2,4% anterior. Zona Euro a urcat și ea la 2,2%, după ce valoarea lunară a fost de +0,1%, la fel ca pe ansamblul UE. Cele mai mici valori le-au avut Cipru (0%, în staționare față de luna anterioară), Franța (1,1%, în contextul unei rate lunare de -1,1%), Grecia și Italia (ambele cu 1,8%).
În Zona Euro, cea mai mare contribuție la inflația anuală a venit pe segmentul de servicii (+1,49 puncte procentuale), urmat la mare distanță de mâncare, alcool și tutun (+0,58 pp) și bunuri industriale (doar +0,18 pp, ceea ce ar trebui să dea de gândit), în timp ce influența energiei a acționat în sensul reducerii indicelui general (-0,03 pp).
În 15 state (printre care și țara noastră) indicele anual al prețurilor a avansat în august 2025 iar în opt state a scăzut. România (+0,5 pp) s-a situat, alături de Grecia și Finlanda, pe podiumul creșterilor lunare, după Italia (+1,3 pp) și Portugalia (+1 pp), țări cu majorări substanțiale de prețuri.
La polul opus, s-au regăsit Malta (-1,3 pp), Cehia (-0,8 pp), Croația și Bulgaria (cu câte -0,6 pp). În patru state, respectiv Croația (+4,6%), Spania (+2,7%), Portugalia (+2,5%) și Belgia (+2,4%), nivelul indicelui anual de prețuri a rămas același ca și în luna august.
În contextul creșterii inflației la nivel european înapoi peste pragul dezirabil de 2%, se pot observa variații semnificative față de aceeași lună a anului anterior. În acest sens, se evidențiază Belgia, Cipru (cu câte -1,6 pp), Grecia și Polonia (cu câte -1,3 pp), respectiv România (+3,4 pp), Lituania (+3,3 pp), Irlanda (+2,7 pp), Letonia, Bulgaria (ambele cu +2,6%) și Luxemburg (+2,3 pp).
De reținut evoluția din Polonia (economia cea mai apropiată ca structură de a noastră), care a ajuns de la 4,2% în urmă cu un an, la 2,9% în septembrie, după ce scăzuse la doar 2,7% în august. Prin contrast, Bulgaria a urcat în același interval de timp de la 1,5% până la 4,1%, în pofida scăderii prețurilor din ultima lună.
Una peste alta, per total UE, tendința generală a fost dată de cele mai mari trei economii ale Zonei Euro. Germania a urcat de la 1,8% la 2,4% în decurs de două luni, Franța a revenit peste pragul de 1%, sub care a stat în ultimele șase luni, în timp ce Italia a păstrat o traiectorie relativ joasă, sub pragul de 2%, în pofida creșterii lunare record din septembrie.
Nu există comentarii pentru această știre.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele nouă luni din 2025 un deficit de 22.275 milioane euro, cu 8,6% mai mare față de aceeași perioadă a anului... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în septembrie 2025 cu 0,5% față de luna anterioară însă a crescut cu 1,3% după ajustarea cu... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în septembrie 2025 cu 0,87% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce intrase pe o traiectorie de scădere și... detalii
România a avut în 2024 cel mai mare deficit public dintre statele membre UE, potrivit datelor certificate de Eurostat. Calculul pe contabilitate ESA, ce asigură comparabilitatea între țări, a dat... detalii
Avansul PIB în prima jumătate din 2025, confirmat la doar +0,3%
România, pe podiumul creșterilor lunare de prețuri în UE
Deficitul contului curent, în creștere cu doar 4%
Distrugerea creativă și tehnologia au câștigat Premiul Nobel
România, pe locul trei în UE la creșterea costului muncii în T2 2025
Prețurile industriale - creșterea anuală a continuat, în pofida ajustării lunare
-4,54% din PIB, deficit bugetar pe primele 8 luni
Producția industrială, -1,3% pe primele șapte luni ale anului
Deficitul contului curent, +17% pe primele șapte luni ale anului
Majorarea TVA a urcat inflația anuală la 9,85%