Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare. Estimarea pentru rezultatul economic pe anul în curs a fost redusă cu 18,4 miliarde lei, până la 1.894,2 miliarde lei iar creșterea în termeni reali a ajuns de la 2,5% la doar 1,4%.
De reținut, scăderea PIB în termeni nominali calculată în euro apare de doar 0,5 miliarde, de la 355,2 la 354,7 miliarde euro, ca urmare a unui curs de schimb ușor mai favorabil, modificat de la 4,98 lei/€ la 4,975 lei/€. Explicația scăderii semnificative în termeni reali și puțin semnificative în termeni nominali constă în schimbarea deflatorului (utilizat pentru trecerea în prețurile perioadei de bază) de la 7,2% în prognoza de vară la 8,8% în prognoza de toamnă.
De altfel, dacă proiecția șirului de valori nominale pentru PIB-ul din următorii patru ani apare în scădere sistematică (undeva spre 35 miliarde lei în 2028), atunci când se suprapune cu creșterea deflatorilor (a se citi inflația din economie deja prevăzută a fi mai mare decât se anticipa), creșterea economică pe perioada 2024 – 2027 apare semnificativ redusă, de la 9,4% cumulat la doar 7,2%.
Pe sectoare ale economiei, prognoza oficială vede o evoluție mai slabă decât se calculase anterior în industrie, reevaluată de la +0,5% la -1,3%, valoare deja ultraoptimistă după -4,2% pe T1 2025. Agricultura a trecut de la +3,9% la +5%, construcțiile de la +4,8% la +3,8%, serviciile de la +2,5% la doar +1,6% iar impozitele nete de la +3% la +2,2% (în pofida previzibilelor majorări de taxe).
La extern, s-a înrăutățit estimarea privind soldul contului curent de la -28,3 miliarde euro la -30,2 miliarde euro, deși soldul prognozat al balanței comerciale a fost păstrat la -35,9 miliarde euro. De remarcat și majorarea reperului pentru inflația la final de an de la 3,8% (aceeași valoare cu cea curentă a BNR) la 4,3%, media fiind reevaluată de la 4,4% la 4,9%.
La nivelul angajaților, prognoza de primăvară a adus o creștere marginală a valorilor nominale însă o reducere în termeni reali în ceea ce privește evoluția salariului pentru perioada 2025 – 2026 (de la 1,6% la 1,3% avans real în anul curent). Valorile ușor mai mari prevăzute nominal pentru 2027-2028 păstrează aceleași valori de creștere în termeni reali (3,3% și, respectiv 3%).

Din comparația seriilor pentru avansul economic în termeni reali și pentru salariul real (puterea de cumpărare), rezultă că, spre deosebire de anul (electoral) în curs (+8,3% majorare exagerată a veniturilor nete față de 0,8% rezultat real), câștigurile angajaților ar urma să crească în 2025 SUB nivelul ce ar urma să fie atins de PIB (1,3% față de 1,4%).
Nu există comentarii pentru această știre.
România s-a situat în 2024 pe penultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește ponderea în PIB a veniturilor bugetare din taxe și contribuții sociale, conform datelor publicate... detalii
IMM România consideră că adoptarea monedei euro, trebuie să fie următorul proiect strategic al României, se arată într-un comunicat de presă, în care se adaugă: România are nevoie de proiecte... detalii
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2025 a fost de 146 miliarde lei (-7,65% din PIB-ul estimat curent la 1.909 miliarde lei), potrivit datelor operative (pe cash, rezultatul ESA pe... detalii
Dobânda medie pe termen lung pentru România a scăzut în decembrie 2025 până la 6,72% de la 6,82% anterior, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Țara noastră a rămas... detalii
România a încheiat anul 2025 pe primul loc în UE la inflație
Deficitul contului curent, peste 27 miliarde euro după primele 11 luni din 2025
Noiembrie 2025 - cel mai mic deficit comercial din ultimele 12 luni
Datoria publică, 58,9% din PIB înaintea ultimului trimestru din 2025
Deficit bugetar la 11 luni mai mic decât în urmă cu un an: -6,4% din PIB
Inflația anuală, staționară la 9,76% în noiembrie 2025
Datoria publică, 59,7% din PIB după primele opt luni ale anului
Inflația anuală, în scădere ușoară la 9,76%, în octombrie 2025
România, preț dublu la gaze naturale față de Ungaria
-5,4% din PIB, deficit bugetar pe primele 9 luni