www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Bankingul islamic, o solutie pentru depasirea crizei economice globale?

Autor: Bancherul.ro
2012-06-27 17:04
In ultima vreme nu doar în Orient, ci şi în Occident au devenit lucru obişnuit astfel de noţiuni precum 'bankingul islamic' şi 'economia conform Sharia'. Experţii musulmani asigură că tocmai în aceste mecanisme economice poate fi găsită salvarea în faţa crizelor ce afectează modelul occidental al capitalismului. De altfel, şi în Occident au început să apără iniţiative de readucere a preceptelor religioase în sistemul financiar. Principala idee a tuturor acestor iniţiative constă în a inocula economiei moderne măcar un minim de moralitate, notează cotidianul rus Utro.

La ora actuală, 'conform Coranului' funcţionează doar o mică parte din capitalul mondial: între 700 miliarde de dolari şi 1 trilion. Această sumă este gestionată de 500 mari companii financiare, numite bănci islamice. Însă, sectorul de finanţare islamică se dezvoltă cel mai repede comparativ cu alţi jucători ai sistemului financiar global, crescând cu 15-20 la sută pe an.

Lideri mondiali ai bankingului islamic sunt Kuala Lumpur, Bahreinul, dar şi... Londra, unde locuiesc două milioane de musulmani şi care a devenit centrul financiar islamic din Occident: prima din Europa bancă islamică, Islamic Bank of Britain, s-a deschis aici încă în 2002. În afară de aceasta, astăzi multe bănci occidentale, inclusiv Citibank, Societe Generale, UBS, Credit Suisse, au deschis 'unităţi islamice' care activează conform principiilor Sharia.

Creşterea popularităţii bankingului islamic în Occident se explică nu doar prin migraţia musulmanilor, ci şi prin avantajele finanţării conform Sharia, manifestate elocvent în timpul crizei globale: băncile islamice s-au dovedit mai stabile, au avut mai puţine probleme cu lichidităţile. În afară de aceasta, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), chiar şi în vremuri liniştite băncile islamice sunt cu o treime mai eficiente decât cele occidentale. Băncile islamice au devenit populare şi printre oamenii obişnuiţi, deoarece se comportă mai 'uman'.

Totul se explică prin principiile pe care este construit sistemul financiar islamic: principiile Sharia, subliniază Utro. În primul rând, acestea interzic perceperea unei dobânzi la credite. Pentru a avea profit, banca devine participant al proiectului pe care îl creditează şi în acest fel împarte profitul, dar şi riscurile. Desigur, cu o asemenea abordare banca islamică analizează mult mai atent afacerea înainte de a investi capital, însă participă nu ca simplu observator rezervat care nu aşteaptă decât restituirea banilor, ci ca un partener activ, interesat în realizarea cu succes a afacerii.

Din acest motiv, băncile islamice evită proiectele riscante, iar până în momentul restituirii banilor urmăresc cu atenţie realizarea proiectului finanţat. Însă, la acordarea împrumutului banca islamică nu cere garanţii, lucru avantajos pentru oamenii de afaceri începători şi pentru businessul mic. Ipoteca islamică se remarcă prin umanism: pentru întârzierile plăţilor, datornicul nu poate fi lăsat fără spaţiu locativ, deoarece se consideră că el o cumpără 'pe bucăţi'. Banca va căuta asiduu o soluţie avantajoasă pentru ambele părţi, mai ales că la început ea a verificat minuţios solvabilitatea şi corectitudinea clientului său. În schimb, băncile islamice nu oferă credite de consum pentru 'nevoi urgente': ele nu au voie să-i arunce pe oameni în groapa datoriilor.

Alte principii ale sistemului financiar islamic sunt interdicţia la operaţiuni speculative - banii sunt investiţi doar în producţia reală - şi la finanţarea jocurilor de noroc, precum şi a oricăror alte proiecte legate de producţia de alcool, a tutunului, pornografică şi de arme. În acest mod, bankingul islamic este îngrădit de către normele Sharia în faţa multor factori de risc, care se dovedesc adesea distrugătoare pentru băncile islamice şi devin cauză a crizelor.

În cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI), bankingul islamic este dezvoltat deocamdată destul de slab, chiar şi în republicile cu populaţie musulmană majoritară, constată Utro. 'Poartă a investiţiilor islamice' în spaţiul postsovietic intenţionează să devină Kazahstanul. Este planificat ca până în 2020 conform regulilor Sharia în Kazahstan să se realizeze cel puţin 20% dintre operaţiunile de finanţare.

De altfel, civilizaţia occidentală ar putea propune propriile variante pentru ţinerea morală în frâu a sistemului financiar mondial, este de părere cotidianul rus. Anumite restricţii etice pentru business există în multe alte religii mondiale. Astfel, perceperea de dobânzi la credite este interzisă nu doar de Islamism, ci de toate marile religii ale lumii, de exemplu de creştinism şi iudaism. În Rusia, de exemplu, perceperea de dobânzi la împrumuturi era interzisă până în timpul lui Petru cel Mare, când s-a impus abordarea protestantă faţă de regulile religioase.

Însă, în toate timpurile oamenii găseau metode pentru a eluda interdicţiile religioase. Acest lucru a devenit de actualitate mai ales în prezent, când din cauza inflaţiei preţul banilor a devenit o dimensiune oscilană şi când au apărut tot felul de 'mijloace virtuale' de îmbogăţire rapidă. În final, protestantismul, care a creat economia modernă a Occidentului, a adaptat destul de bine etica creştină la nevoile 'creaturii' sale. Bogăţia şi succesul au început să fie considerate semn de cucernicie, iar milostenia - temei pentru avantaje la plata impozitelor.

Astăzi, omenirea adună roadele atitudinii sfidătoare faţă de preceptele morale în business, printre aceste roade numărându-se şi crizele globale. Biserica Catolică a decis recent să-şi ia revanşa în concurenţa sa ideatică seculară cu protestantismul. În octombrie anul trecut, Consiliului Pontifical pentru Justiţie şi Pace a lansat un apel în vederea reformării sistemului financiar mondial, în speţă în vederea înfiinţării unui 'organism global de reglementare', cu jurisdicţie planetară. În opinia Vaticanului, noua ordine financiară trebuie să fie fundamentată pe norme etice unanim recunoscute şi să asigure o repartizare echitabilă a bogăţiilor mondiale.