BNR raspunde acuzatiilor lui Corneliu Vadim Tudor |
Autor: Bancherul.ro
2008-07-15 13:17 |
|
Precizări de la BNR: În repetate rânduri, Partidul România Mare a adus si continuă să aducă acuzatii publice Băncii Nationale, cu privire la modul sfidător în care ar cheltui fonduri bugetare. Inclusiv pentru „salarii bugetare”. Răspundem, punct cu punct, acuzatiilor formulate împotriva BNR.
1) „La sfârsitul anului 2007, Banca Natională a României a raportat o pierdere de 2 miliarde de euro, fără ca vreo persoană să răspundă pentru această gaură neagră”.
Răspuns: La sfârsitul anului 2007, BNR nu a raportat nici un fel de pierdere. Dimpotrivă, a raportat un profit de 458,5 milioane lei noi.
2) „Noi cerem de luni de zile Băncii Nationale să ni se spună (…) care este salariul soferului guvernatorului. Este mai mare decât al presedintelui României”.
Răspuns: La BNR nu se plătesc „salarii bugetare”. În privinta salariilor soferilor din BNR - indiferent unde îsi fac serviciul, la guvernator, la viceguvernatori sau în activitatea curentă, inclusiv la transportul valorilor - precizăm că nu sunt mai mari decât salariile soferilor din alte institutii centrale. Nici un salariu lunar al vreunui sofer din BNR nu depăseste 1500 - 1600 de lei. De la acest nivel si până la salariul presedintelui României mai e mult. Și, mai ales, nu justifică în niciun fel interogatia din discursul rostit la reuniunea de la Cotroceni, la 1 iulie 2008, de către presedintele PRM: „Măi fratilor, în ce tară din lume un sofer câstigă mai mult decât seful statului?”
3) „Prin denominarea leului, anulându-se patru zerouri, Mugur Isărescu (…) a urmărit inducerea în eroare a populatiei, care sesizează mai greu amploarea cresterii preturilor”.
Răspuns: Denominarea leului, în baza unei legi speciale votate de Parlamentul României, pentru ca moneda noastră să fie în rând cu monedele europene, nu a adus inflatie, ci a determinat calmarea inflatiei. Amintim că legea în cauză a fost votată în felul următor: Senat – 82 voturi pentru; niciun vot contra si 6 abtineri; la Camera Deputatilor – 214 voturi pentru, nici un vot împotrivă si nicio abtinere. Prin urmare, Legea Denominării a fost votată si de Partidul România Mare. În procesul denominării, toti comerciantii au fost obligati să-si afiseze preturile atât în lei vechi, cât si în lei noi, între 1 martie 2005 si 30 iunie 2006. Multi comercianti au continuat dublul afisaj si după 30 iunie 2006. Asa că fiecare consumator a avut posibilitatea să compare preturile. Precizăm că rata inflatiei n-o calculează si n-o comunică BNR. Toate datele privind inflatia sunt calculate si comunicate de Institutul National de Statistică. Seriile de date statistice au fost aduse la zi de către INS, în termeni comparabili, prin împărtire la 10.000. Rata inflatiei este însă exprimată în procente si nu în unităti monetare. Prin urmare, populatia nu are cum să se încurce între preturile în lei vechi, de dinainte de 1 ianuarie 2007, si cele în lei noi de acum.
4) „Emiterea bancnotelor noi s-a efectuat în Cehia, printr-o firmă controlată de familia Isărescu”.
Răspuns: Bancnotele noi nu au fost si nu sunt făcute în Cehia, ci în România si într-o altă tară europeană. De altfel, a fost organizată o licitatie, la care au participat toti marii furnizori europeni. Familia guvernatorului nu a avut si nu are niciun fel de legături cu vreo fabrică de bancnote. Și nici cu intermediari în acest domeniu.
5) „Solicităm ca domnul guvernator al BNR să facă publică suma plătită de România pentru emisiunea de bancnote, după denominare”.
Răspuns: Datele privind emisiunea monetară constituie secret de stat si sunt clasificate. Evidentele contabile ne arată însă că aceste sume se situează sub nivelul costurilor pe care le-ar fi presupus, până în prezent, emisiunile monetare dacă nu s-ar fi făcut denominarea.
6) „Ar fi interesant să se precizeze cine a aprobat cheltuirea acestor sume de bani”.
Răspuns: Banca Natională nu este institutie bugetară. În consecintă, niciun singur leu cheltuit de BNR – fie pentru salarii, fie pentru alte activităti - nu vine de la bugetul statului. Și nicio cheltuială nu este suportată de contribuabili. BNR are buget propriu de venituri si cheltuieli, pe care - asa cum prevede legea si cum este practica în toate băncile centrale din Uniunea Europeană - îl aprobă Consiliul de Administratie. La Banca Natională, cheltuielile sunt făcute în limitele acestei aprobări si în conformitate cu legile tării. În raportul anual al BNR, care este înaintat Parlamentului si dat publicitătii, sunt prevăzute toate sumele cheltuite si destinatiile lor.
7) „Noi solicităm domnului guvernator al BNR să informeze opinia publică cu privire la rezerva de aur avută de România în decembrie 1990 si cât reprezintă aceasta în prezent, precum si locurile unde este depozitată”.
Răspuns: La 1 ianuarie 1990, în stocul de aur monetar erau înregistrate 65,7 tone. În prezent, stocul de aur înregistrează 103,5 tone. Din acest stoc, 61,2 tone sunt păstrate la bănci internationale, în conditii de sigurantă maximă, similare cu cele asigurate aurului altor bănci centrale. BNR a informat de fiecare dată autoritătile statului, inclusiv Parlamentul României, cu privire la operatiunile de activare a rezervelor de aur. Totodată, datele privind administrarea rezervelor de valute si de aur au fost prezentate în rapoartele anuale.
Departamentul Comunicare al BNR
|
|
