Datoria publică a României a crescut, la finalul lunii februarie 2023, până la 50,1% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată potrivit metodologiei europene, față de cele mai recente patru trimestre pentru care avem valorile nominale, a urcat cu circa 40 miliarde lei în primele două luni ale anului, până la 706,5 miliarde lei (de la 666,6 miliarde lei în decembrie 2022). 

Raportarea la rezultatul economic anunțat de INS (1.409,8 miliarde lei) a dat un procentaj în creștere semnificativă, de la 47,3% anterior. Astfel, PENTRU MOMENT a fost depășit pragul de 50%, de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor.

De reținut, avansul de două puncte procentuale vine după dublarea în termeni nominali a sumelor datorate de stat pe parcursul a doar patru ani și adăugarea altor 15 puncte procentuale la obligațiile raportate la PIB, în condiții de creștere semnificativă a dobânzilor la creditele contractate. Ponderea cheltuielilor cu aceste dobânzi va trece în acest an de 2% din PIB.

Desigur, datele din varianta provizorie referitoare la valoarea nominală a PIB vor suferi ajustări după ce datele vor fi recalculate, cu valoarea PIB pentru T1 2023 în loc de T1 2022. Probabil, va rămâne apoi un spațiu semnificativ sub pragul de 50%, pentru a ne încadra pe anul curent cu avansul datoriei publice. 

Păstrarea datoriei sub pragul de 50% depinde de un avans economic mai dificil de obținut în condiții de incertitudini majore pe piețele internaționale și de necesitate a ajustării bugetare (jumătate din valoarea preliminată ar fi 795,5 miliarde lei, adică 89 miliarde lei sub nivelul anunțat). Reamintim, însă, că nici rezultatul estimat pentru 2022 nu a fost atins (doar 1.409,8 miliarde lei în loc de 1.427,3 miliarde lei).

Practic, vom asista la o cursă între creșterea potențial mai redusă a PIB și cea a îndatorării sub presiunea obligațiilor sumate de stat (unde menținerea subvențiilor pentru energie constituie un factor important), cu marje strânse de derapaj financiar potențial în condițiile apropierii perioadei electorale, care face puțin probabile eventuale măsuri de austeritate.

De reținut, o datorie publică de aproape 50% din PIB la o dobândă medie puțin peste 6%, adică sub ceea ce găsim în piață pe termen lung la acest moment pentru a „rostogoli” sumele care vin la scadență, chiar dacă nivelul s-a mai redus în ultimele luni, riscă să epuizeze marja de 3% deficit bugetar, în care va trebui să reintrăm.