Deficitul bugetului general consolidat pe primele trei luni din 2023 a fost de circa 22,7 miliarde de lei (-1,42% din PIB-ul estimat la circa 1.600 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma este cu 7 miliarde lei mai mare decât în debutul anului anterior iar creșterea reprezintă peste 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB (de la -1,11% la finele lunii martie 2022).

Evoluția a fost influențată de conjunctura economică dificilă și compensarea facturilor la energie pentru consumatorii casnici, dar rezultatul se constituie într-un semnal de alarmă. Ar fi trebuit să avem în anul curent o scădere semnificativă a minusului bugetar, pe traiectoria de încadrare în cerința de cel mult 3% din PIB și ieșirea de sub procedura de deficit excesiv.

Pe fondul creșterii economice robuste de anul trecut (estimare curentă 4,7%, cu un avans peste așteptări în T4 2022), încasările au fost mai mari cu 8,3% în ianuarie-martie 2023 (+10,1 miliarde lei). Totuși, inflația ridicată (+15,04% medie lunară) a făcut ca acest avans să se traducă într-o scădere de -0,3 pp a veniturilor raportate la PIB (de la 7,4%, până la 7,1%).

Totodată, s-a consemnat o majorare cu 17,1 miliarde lei a cheltuielilor publice (+14,3%, ritm cu aproape 50% mai mare decât al veniturilor), cu creșterea ponderii în PIB de la 8,5% la 8,6%. Astfel, în primele trei luni, statul a cheltuit 120 lei la fiecare 100 de lei încasați, cu deficite importante la asigurările sociale și la fondul național de sănătate (cam 1,8 miliarde lei în ambele cazuri).

Comunicatul oficial invocă, pentru majorarea deficitului, creșterea volumului de investiții cu 56,5%, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (în valoare de 2,5 mld lei), volumul mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor și influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

Bugetul de stat a înregistrat un deficit mai mare decât cel al bugetului general consolidat, situație tipică. Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale (deja la +8,47 miliarde lei, după achitările de impozite la început de an) și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+1,59 miliarde lei).

De remarcat discrepanța între creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+33%, adică 2,5 miliarde lei în plus) și diferența suspect de redusă în cazul contribuțiilor de asigurări (numai +11%, sub nivelul modicării nominale a salariului mediu), în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public.

S-au conturat tendințe negative la impozitul pe profit (-44% după primele trei luni !), în condițiile încetinirii activității economice, și la plata accizelor (-2,2%, deși nivelul lor a crescut). Totodată, avansul TVA încasat a fost modest în raport cu inflația și cu pierderea deocamdată minimă de putere de cumpărare în termeni reali, după indexarea pensiilor și creșterile salariilor.

Cheltuielile cu dobânzile, majorate cu peste 60%

Avansul cheltuielilor a fost considerabil mai mare față de al veniturilor, deși s-a plasat ușor sub cel al inflației (+14,3% față de 15%). Ritmul de creștere a fost mult mai redus în cazul cheltuielilor de personal (+7,8%). Ceea ce a condus, în contextul unui indicelui de prețuri încă ridicat, la plasarea bugetarilor în topul scăderii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate.

Asistența socială a scăzut ușor ca pondere în PIB (de la 3,3%, la 3,2%), în contextul unei creșteri procentuale în termeni nominali (+9,5%) semnificativ sub nivelul inflației. Au crescut, în schimb, alocările pentru bunuri și servicii (+17,2% nominal), cheltuieli de capital (+18,2%) și, mai ales, subvențiile (+68%).

[2]

Dincolo de avansul relativ redus pe segmentul cofinanțării proiectelor susținute cu fonduri neranbursabile (doar 4%), o problemă care se conturează tot mai clar pe termen mediu și lung este majorarea substanțială a cheltuielilor cu dobânzile. Acestea au avansat în decurs un an cu 58,3% în termeni nominali și au însumat deja 0,57% din PIB.

Proiecția pe un an întreg la acest nivel înseamnă că doar serviciul datoriei, derivat din sume deja împrumutate, va ocupa 80% din spațiul de trei procente permis pentru deficit bugetar. De altfel, aproape jumătate din creșterea deficitului în primul trimestru al anului provine din creșterea dobânzilor, ceea ce este elocvent.

Pe cifre seci, România a înregistrat un minus majorat în finanțele publice cu 0,31 puncte procentuale în T1, în condițiile în care ar trebui să obținem o ajustare de 1,34% din PIB, conform programului asumat oficial. Pe întreg anul trecut, s-a reușit o ameliorare cu 1,02 pp, acum obiectivul a devenit de 1,65 pp (26,4 miliarde lei economii) în următoarele 9 luni.