Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea luna în octombrie 2021, ajungând la 26,84%, de la numai 0,12% în ianuarie și după ce trecuse pragul de zece procente în mai.

Datele INS arată o majorare lunară de peste zece puncte procentuale pe canalul pieței interne (+10,7pp), de 6 șase ori mai mare față de cea venită pe filieră externă (+1,77pp).

De reținut, în context, ecartul îngrijorător între evoluția prețurilor de profil la intern (+32,42%) și a celor de pe piața externă (+17,47%). Pe fondul stabilizării cursului de schimb sub pragul de 4,95 lei/euro, diferența de 15 puncte procentuale, aproape inexistentă în urmă cu cinci luni, reprezintă un factor de presiune major pentru echilibrele macroeconomice.

Practic, aproape toată această evoluție poate fi pusă pe seama intensificării scumpirilor din domeniul energiei (+20,09% în octombrie, după +7,90% în septembrie și +2,23% în august). Avansul prețurilor la energie a ajuns astfel la cote istorice, cu un avans de +74,71% față de aceeași lună din anul precedent.

Pe poziția a doua a scumpirilor, apar bunurile intermediare (+1,66% în octombrie 2021, ritm în scădere de la +1,93% în august și +1,79% în iulie, însă +22,38% creștere anuală).

Urmate îndeaproape de bunurile de capital (+1,65% lunar, +8,91% ritm anual) și bunurile de folosință îndelungată (+1,59% în octombrie și +11,21% anual).

[1]

Astfel, sectorul industrial consemnează facturi majorate substanțial, pe fondul unui volum de activitate încă insuficient (revenirea în expresie fizică a producției industriale la nivelul din 2018 ar urma să se producă de-abia în 2022).

Scumpirile de pe lanțul de fabricație se vor transmite parțial în lunile următoare către indicele prețurilor de consum pentru populație, estimat la să urce până la 8,6% la mijlocul anului viitor.

Pe ramuri industriale, se pot observa creșteri cu totul excepționale de prețuri ale produselor de cocserie și obținute din prelucrarea țițeiului (+96%, după evoluția prețurilor mondiale la materia primă), precum și în furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă (+69,1%) sau industria metalurgică (+65%).

Le urmează, la mare distanță dar cu ritmuri foarte ridicate, prelucrarea lemnului (+36%), industria chimică (+30,8%). La polul opus s-au situat repararea de mașini și echipamente (+3,22%) și fabricarea de mașini și utilaje (+4,82%). Totuși, autovehiculele de transport rutier au urcat brusc de la +3,28% la finele lui septembrie până la +8,56% la finele lui octombrie.

Avansul activității economice, corelat cu un context internațional de creștere exponențială a costurilor cu energia, a condus la creșterea fulminantă a prețurilor industriale. Pe fondul trecerii în domeniul negativ a ritmurilor de creștere în termeni reali la salarii și pensii, rămâne de văzut cât se va transmite în indicele prețurilor pentru populație și cum va fi afectat nivelul de trai.

În fine, reamintim că, deși estimarea rezultatului economic pentru 2022, făcută în prognoza de toamnă de Comisia Națională de specialitate a fost majorată recent cu circa 40 miliarde lei, până la 1.317,3 miliarde lei, avansul PIB în termeni reali a fost deja micșorat de la 4,9% la 4,6%, ÎNAINTE de publicarea noilor date privind „inflația industrială”.