Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în creștere cu 7,7% față de anul precedent.

Dacă se face ajustarea cu nivelul prețurilor raportat la cele 27 de state membre ale Uniunii (55,2%), se obține o putere de cumpărare efectivă de 1.204 euro dacă toate produsele și serviciile ar fi tarifate la media din UE.

Datele prezentate de INS arată și costul salarial aferent pentru a plata acestui salariu, respectiv 5.409 lei (1.118 euro) pe salariat, indicator care a crescut ceva mai puțin, respectiv cu 6,2%. Astfel, pentru fiecare 100 de lei achitați cu acte în regulă, un angajator a trebuit să aloce 168 de lei pentru costurile salariale.

Numărul mediu al salariaților a fost anul trecut de 5.031,8 mii persoane, în scădere cu 132 mii persoane (-2,6%) față de 2019. De remarcat că declinul economic în pandemie, potrivit celor mai recente valori comunicate oficial a fost de -3,9%. Ceea ce confirmă faptul că o bună parte din scăderea PIB a venit din diminuarea productivității muncii (-4,2% în industrie, potrivit datelor oficiale).

În ceea ce privește raporturile dintre sumele cu care au fost plătite diferite activități din economia națională, situația este prezentată în tabelul de mai jos. Pe primul loc, cu un nivel aproape dublu faţă de media naţională (192%) se situează sectorul de informaţii şi comunicaţii, urmat de cel de intermedieri financiare şi asigurări (165%) şi de administrația publică (162%).

Celelalte sectoare bugetare s-au plasat peste media națională: învățământul cu 111% și sănătatea cu 124%. La coada clasamentului, se află sectorul de hoteluri și restaurante (doar 55% din media la nivel național, după ce a fost puternic afectat de restrucțiile introduse pentru combaterea pandemiei) şi categoria „alte servicii” (63%).

Din păcate, industria prelucrătoare a continuat departe de uzanțele europene în materie de recompensare a muncii depuse, cu circa 86% din valoarea pe întreaga economie, ceea ce este semnificativ situația din majoritatea statelelor UE (unde se situează, de regulă peste pragul de 100%). Tot bizară din perspectiva europeană este poziționarea sectoarelor publice semnificativ peste referinţa naţională.

De remarcat și faptul că, în profil teritorial, 37 de județe s-au situat sub media pe economie. Cele mai reduse valori ale salariului mediu net fiind consemnate în Harghita (2483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe economie), Bistrița-Năsăud (2538 lei, -21,1%), Teleorman (2539 lei, -21,1%) și Vrancea (2561 lei, -20,4%).

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au înregistrat în Bucureşti (4.408 lei, cu 37,0% peste media pe economie), urmat de judeţele Cluj (3.744 lei, +16,4%), Timiş (3.536 lei, +9,9%), Ilfov (3.348 lei, +4,1%) și Iași (3.327 lei, +3,4%). Adică singurele situate peste cuantumul de referință la nivel național.