Inflația anuală a urcat la 3,94% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna iunie 2021 cu procentajul rezonabil de 0,27% dar efectul de bază a fost defavorabil (doar +0,08% creștere a prețurilor în iunie 2020). Oarecum paradoxal, acest efect va contribui și în continuare la avansul indicelui de prețuri, chiar și dacă prețurile nu vor mai crește în perioada de vară.

Inflaţia MEDIE anuală (iulie 2020 – iunie 2021 față de iulie 2019 – iunie 2020) a urcat ușor, la doar 2,9% pe metodologia națională, în timp ce valoarea calculată pe model european IAPC s-a situat la 2,4%. De reținut, indicele lunar „europenizat” de prețuri pentru România s-a situat sub IPC, respectiv 0,24%, iar cel anual a fost de 3,5%, semnificativ sub cele 3,9% consemnate de INS.

Prețurile produselor alimentare s-au majorat sub medie (+0,25%), cu o valorile mai importante pentru IPC la produse de bază în consum, precum cele de morărit și panificație (+0,42%), carne și preparate din carne (+0,23%), zahăr (+0,44%) și ulei comestibil (+3,34% față de luna precedentă și aproape 16% față de mai 2020 !).

Creșterea dată de fructe (+1,28%) a fost anulată integral de ieftinirea legumelor (-1,57%), unde cartoful (-4,80%) a jucat din nou rolul principal, de data aceasta favorabil (fluctuațiile de preț ale acestui produs critic sunt foarte mari, cu +9,32% pe anul în curs dar -23,08% în ultimele 12 luni). Cealaltă componentă a prețurilor volatile, ouăle, s-a ieftinit cu -0,64%.
Poziţii din coșul de consum cu impact semnificativ în evoluția inflaţiei pe luna iunie 2021

[1]

La produsele nealimentare (+0,29%) scumpirile au fost moderate în general. Indicele peste media generală a fost dat în proporție de peste 70% de scumpirea continuă a combustibililor sub efectul majorării prețurilor internaționale (+9,01% pe anul în curs și +11,75% în ultimele 12 luni).

La servicii, majorarea de 0,23% s-a concentrat la apă, canal, salubritate (+0,61%), restaurante, cafenele (+0,42%), igienă și cosmetică (+0,38%) și cinematografe, teatre și muzee (+0,37%), urmare a ridicării treptate a restricțiilor din pandemie.

Valoarea CORE 2 ajustat, indicator aflat sub influența politicii monetare (care nu include impactul nefast al evoluțiilor de preț la tutun și combustibili) a scăzut față de luna anterioară până la 0,27% și s-a aliniat cu indicele de preț. Creșterea cotațiilor internaționale la țiței s-a văzut din nou la pompă. În lipsa ei, am fi avut o inflație lunară redusă cu mai mult de o treime.

[2]

Din păcate, cele mai recente date privind prețurile industriale, situate cu avansul la peste 10% se vor transmite spre IPC pe parcursul lunilor care vin. La acestea se adaugă estimările pesimiste privind scumpirea alimentelor și creșterea tarifelor la energie în partea a doua a anului, ceea ce va presupune o gestiune prudentă a politicii monetare.

[3]

În plus, dincolo de presiunea pe cursul de schimb venită pe canalul deficitelor externe majorate (vezi minusul record din comerțul cu mărfuri, de aproape 9 miliarde euro la finele lunii mai sau 4% din PIB estimat pe anul în curs), efectul de bază nu ne avantajează pe parcursul următoarelor trei luni. După primele cinci luni din 2021, creșterea prețurilor a ajuns deja la 3,42%.

Spațiul mai mic de 0,1 puncte procentuale disponibil în medie pentru cele șapte luni rămase până la finele lui 2021, corelat cu performanțele lunare relativ bune consemnate pe parcursul anului trecut, atât în T3 (când erau uzuale reduceri de prețuri), cât și în T4 (când majorările erau ceva mai mari), face deja foarte dificilă încadrarea în prognoza curentă.