INS a confirmat rezultatul economic pe 2020 la nivelul de -3,9%, în prima varianta provizorie. Valoarea nominală reieşită din calcul pentru anul trecut a fost de 1.053.881,4 milioane lei, peste prognoza recentă și aproape identică cu cea din 2019.

Cea exprimată în euro a scăzut de la circa 222,1 miliarde € la 217,9 miliarde €, urmare a modificării cursului mediu de schimb valutar.

Creșterea ajustată sezonier pentru T4 2020 a fost revizuită în jos cu o jumătate de procent, până la 4,8% faţă de trimestrul anterior. La fel și avansul din T3 față de T2 (de la +6,1% la +5,6%), după ce valorile de la începutul anului au fost ajustate în sus ( T1 de la +0,2% la +0,6% iar T2 de la -12,2% la -11,8%).

Practic, scăderea din prima jumătate a anului a fost ceva mai mică iar revenirea din partea a doua ceva mai puțin bună decât se estima anterior.

Explicația este efectul de bază defavorabil atunci când rezultatul precedent este reevaluat în sus. Ceea ce ar trebui luat în calcul și pentru creșterea economică pe 2021, prevăzută în bugetul public a fi de 4,3% dar în condițiile în care scăderea pe 2020 ar fi fost de -4,4% și nu de -3,9%, cum arată acum cifrele publicate de INS în varianta provizorie 1.

Valoarea PIB trimestrial s-a apropiat la doar 1,4pp pe seria brută față de cea consemnată în același trimestru al anului anterior.

[1]

Comparativ cu anul de referinţă 2014, PIB-ul României a înregistrat anul trecut același nivel în termeni reali ca în 2018, respectiv 122%.

Simplificat, consecințele epidemiei de Covid manifestate în anul 2020 la nivelul restrângerii de activitate, cu afectarea producției și consumului, ne-au dat înapoi cu doi ani.

Totodată, majorarea puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor s-a dus în expandarea minusului din execuția bugetară și a deficitelor externe.

[2]

Pe fondul căderii economice la debutul pandemiei, T2 2020 s-a păstrat aproape de cota de 20% din rezultatul final, distribuția S1/S2 fiind aproape de 40%/60%.

Repartizarea PIB pe parcursul lui 2020 a devenit mai dezechilibrată decât în anii precedenţi. Ceea ce riscă să inducă un optimism nejustificat la toamnă, atunci când vom avea rezultatele pentru prima jumătate a lui 2021 și vom începe să lucrăm la bugetul pe 2022.

Producția industrială relativ slabă (-9,3%) a determinat mai mult de jumătate din scăderea economică. Ea a fost urmată de comerţ (-4,7% în volum și -0,9 puncte procentuale, cu sectorul HoReCa cel mai puternic afectat), activitățile recreative și agricultura (-16,2% în volum și -0,7 pp).

[3]

Sectorul IT (+10,4%) și construcțiile (+9,7%) au influențat pozitiv rezultatul economic de ansamblu cu câte 0,6 pp. Activitățile profesionale, tranzacțiile imobiliare și segmentul de intermedieri financiare și asigurări au avut efect nul pe evoluția economică.

Accentuarea deficitului comercial a constituit o cauză importantă de scădere a PIB pe anul trecut.

Importurile au scăzut în termeni procentuali semnificativ sub exporturi (-6% față de -10%), ceea ce a condus la majorarea minusului din schimburile externe de mărfuri cu 6,3%, respectiv la o influență negativă pe evoluția rezultatului economic de -1,4 puncte procentuale.

Într-un context dificil, oferta locală nu a reușit să țină pasul cu majorarea veniturilor, ceea ce ar impune creșterea competitivității.