Potrivit datelor comunicate de BNR, contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele cinci luni ale anului curent, un deficit de 2.881 milioane euro, cu 15% sub cel din aceeași perioadă a lui 2019.

Din păcate, pe componenta cea mai importantă, cea de mărfuri și servicii, minusul rezultat din schimburile externe s-a majorat cu 17%.

De reținut, pe fondul restrângerii comerțului internațional ca urmare a pandemiei, soldul negativ pe mărfuri s-a majorat de la circa 6,5 miliarde euro până la 7,4 miliarde euro (+14%).

Rezultatul mai bun al soldului pozitiv pe segmentul de servicii (+11%) s-a datorat exclusiv evoluției foarte bune la grupa „alte servicii” (+48%, iar aici au intrat IT-ul și serviciile profesionale).

În schimb, rezultatele s-au diminuat cu aproape zece procente pe transporturile internaționale și cu un sfert la serviciile de prelucrare a mărfurilor aflate în proprietatea terților.

Soldul negativ din turism s-a ajustat cu doar 27%, ca urmare a reducerii mai pronunțate la încasări decât la plățile efectuate.

Trebuie subliniate îmbunătăţirile semnificative consemnate atât pe segmentul de venituri primare (venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare - investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii etc., unde de la -425 milioane euro s-a trecut la +88 milioane euro), cât și pe cel de venituri secundare, care include sumele transmise în țară de cei care lucrează în străinătate, unde rezultatul s-a îmbunătățit cu peste o jumătate de miliard de euro.

Din păcate, investițiile străine directe ale nerezidenților au rămas în domeniul negativ, față de o valoare netă pozitivă de 2.059 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Soldul a fost ceva mai moderat (-338 milioane euro față de -454 milioane euro la finele lui aprilie) dar ecartul de 2,5 miliarde de euro ar trebui să ne dea de gândit.

Inclusiv din perspectiva ratingului de țară aflat la limita de investment grade și cu perspectivă negativă. Semnificativ, și soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților a scăzut pe parcursul primelor cinci luni din 2019 la doar 43% din cel consemnat la finele anului anterior.

Datoria externă totală a urcat peste pragul de 110 miliarde euro, după o majorare cu peste patru miliarde euro în raport cu luna precedentă și șase miliarde de euro faţă de finele anului trecut. Ceea ce se va regăsi curând în statistica ținută față de un PIB aflat în scădere pronunțată pe trimestrul al II-lea.

De remarcat și faptul că patru cincimi din această creştere s-a regăsit în datoria externă pe termen mediu şi lung, care a urcat la 77,6 miliarde euro.

[1]

În fine, sunt două vești bune.

Pe fondul contracției schimburilor externe ca urmare a pandemiei, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a crescut la 5,8 luni, cu mult peste cele 4,6 luni consemnate la finalul anului trecut.

Totodată, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR (care au trecut pragul de 40 miliarde euro), a urcat la cota de 79,3%, semnificativ peste valoarea consemnată la finele anului trecut (73,8%).

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 18,8%, ușor peste nivelul de 18,6% consemnat la finele anului 2019.