Deciziile anuntate vineri de Banca Nationala a Romaniei (BNR), de scadere a dobanzii de referinta cu o jumatate de punct si cu punct dobanda pentru facilitatea Lombard, si mai ales de cumparare de titluri de stat, sunt considerare surprinzatoare sau chiar "o mare surprinza" de catre analistii bancilor.

Acestia se asteptau ca BNR sa actioneze mai intai prin furnizarea de lichiditati pietei, prin operatiunile clasice, tip repo, in niciun caz prin masuri asa-zise neortodoxe, non-standard, prin achizitia de titluri de stat, si abia apoi sa inceapa sa scada dobanzile.

Iata insa ca BNR a hotarat sa atace in forta criza noului coronavirus COVID-19, cu un pachet amplu de masuri, mult mai dure decat cele luate in criza financiara din 2008, dintre care doua in premiera: relaxarea cantitativa (QE), prin cumpararea de titluri de stat, si forward guidance, prin indicatia ca "este de așteptat ca principalele cotații ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă". (vezi aici comunicatul BNR)

Achizitia de titluri de stat este considerata, pe buna dreptate, cea mai importanta dintre masurile BNR, nu doar pentru noutatea sa, cat mai ales pentru impactul pozitiv pe care l-ar putea avea, si anume acela de a furniza lichiditatile necesare Ministerului de Finante, in vederea abordarii crizei.

Banca Nationala a subliniat, intr-un comunicat transmis cu doua zile inainte de a lua aceste masuri, ca "finanțarea curentă a cheltuielilor publice (salarii, pensii, cheltuieli sociale, investiții, etc.) este prioritară".

Cu toate acestea, bancile nu s-au inghesuit sa imprumute statul in ultimele zile, probabil preocupate sa-si pastreze pentru ele lichiditatile disponibile, in perspectiva escaladarii crizei, precum si pe fondul majorarii dobanzilor.

Iar Ministerul Finantelor va avea nevoie de si mai multi bani in urmatoarea perioada, de cati nimeni nu stie acum, pentru a atenua impactul crizei COVID-19, bani care ar putea fi furnizati in principal de BNR, mai putin de banci, care s-ar putea sa aiba nevoie de resurse pentru propriile probleme, daca se vor confrunta cu un volum mare de credite neplatite la timp.

BNR va ridica astfel doua poveri de pe umerii bancilor: aceea de a imprumuta statul si cea de a-si asigura propriile lichiditati, in perspectiva in care se vor confrunta cu multe credite neplatite la timp si in acelasi timp cu o scadere a tranzactiilor.

In aceste conditii, masura BNR nici nu mai pare surprinzatoare.

Cat de tare vor scadea dobanzile?

In vederea scaderii dobanzilor, BNR a luat trei decizii concomitente: diminuarea dobanzii de referinta cu o jumatate de punct, de la 2,5% la 2%, ajustarea de o amploare dubla, cu un punct, a dobanzii pentru creditele de urgenta acordate bancilor (facilitatea de creditare Lombard), de la 3,5% la 2,5%, precum si forward guidance-ul, in care a subliniat ca se asteapta la o scadere semnificativa a dobanzilor pietei interbancare ROBOR, care influenteaza creditele populatiei si firmelor.

Analistii ING si Erste Bank estimeaza ca ROBOR-ul se va diminua intr-o proportie asemanatoare cu Lombard, deci cu un procent, ceea ce inseamna ca ROBOR la 3 luni, indicele pentru dobanda la majoritatea creditelor in lei, va scadea de la 3,25%, cat este in prezent, la 2,25%.

Dobanzile la titlurile de stat sunt asteptate sa scada si mai mult, cu pana la doua puncte, de la 6% in prezent la 4%.

Insa caderea dobanzilor ar putea fi si mai mare in urmatoarea perioada, pe masura ce situatia economica se va agrava.

Erste Bank estimeaza ca BNR ar putea cobori cu dobanda de politica monetara pana la 1%, cu facilitatea Lombard la 1,25% si cu cea pentru depozite la 0,25%.

Pe de alta parte, ei nu se astepta ca BNR sa cumpere masiv titluri de stat, mizand probabil pe o stabilitate a pietei.

Vestea proasta este ca analistii cred ca BNR va lasa, in schimb, cursul valutar sa creasca mai mult decat acum.

Erste Bank crede ca BNR va permite de acum inainte un ritm de depreciere al leului dublu fata de acum, de 5-7 puncte procentuale pe an, fata de 2-3 puncte in prezent.

Pe termen scurt, in urma masurilor BNR, cursul ar putea sa creasca puternic in urmatoarele zile, insa este de asteptat ca banca nationala sa intervina pentru a nu-l lasa sa treaca de 4,9 lei pentru un euro.

Impactul masurilor BNR

Economistii Bancii Transilvania considera ca "aceste masuri de relaxare vizeaza evitarea fragmentarii in mecanismul de transmisie a politicii monetare si vor determina reducerea costurilor de finantare in economia interna in perioada imediat urmatoare (dupa cresterea semnificativa din ultimele zile, in contextul undei de panica asociata pandemiei), aspect fundamental pentru contracararea presiunilor economice determinate de pandemie, dar si pentru evitarea unui blocaj similar cu cel inregistrat in perioada Marii Recesiuni."

Deciziile de politica monetara ale BNR, precizeaza ei, sunt convergente cu cele implementate in ultimele zile atat in marile blocuri economice ale lumii, cat si in plan regional.

"BNR va fi foarte activa pe piata monetara, pe piata titlurilor de stat si pe piata valutara (cel putin pana la stabilizarea perceptiei de risc pe pietele financiare internationale), pentru mentinerea stabilitatii macro-financiare in Romania, aspect fundamental pentru depasirea cat mai rapida si mai eficienta a socului economic generat de pandemie", adauga economistii Bancii Transilvania.

Economistii Erste Bank estimeaza ca masurile BNR vor avea un grad de multiplicare in economie echivalentul unui punct procentual din PIB in urmatorii ani.

De asemenea, se asigura un mediu de operare predictibil pentru banci, cu dobanzi pozitive.

Prin interventia BNR pe piata titlurilor de stat, se va limita fenomenul de vanzare a titlurilor de catre investitori.

Si, cel mai important, BNR se asigura astfel ca nu vor exista deficite sau chiar blocaje de lichiditati pe piata in urmatoarea perioada.