Dupa ce a negociat in anul 2000, in calitate de prim-ministru, cu fostul presedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, care implineste 70 de ani in 1 august, si-a asumat obiectivul ca tara noastra sa adopte moneda euro pana in 2024, cand se va incheia probabil ultimul sau mandat de cinci ani la banca nationala, reiinoit astazi in Parlament.

Comisiile reunite de buget, finante-banci ale Parlamentului i-au votat astazi, in unanimitate, pe cei noua membri ai Consiliului de Administratie al BNR pentru mandatul 2019-2024, care va avea patru nume noi:

1. Mugur Isarescu, guvernator BNR, mandat reinnoit, sustinut de coalitia de guvernamant PSD-ALDE

2. Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR, mandat reinnoit, sustinut de PSD

3. Eugen Nicolaescu, viceguvernator BNR, mandat reinnoit, sustinut de PNL

4. Leonardo Badea, viceguvernator BNR, in prezent presedindele ASF, sustinut de PSD, care-i ia locul lui Liviu Voinea, numit recent de BNR reprezentantul Romaniei la FMI

5. Csaba Balint, membru in CA al BNR, in prezent economist la OTP Bank, sustinut de UDMR, in locul lui Agnes Nagy

6. Cristian Popa, membru in CA al BNR, in prezent director de investitii la NN Pensii, sustinut de USR, in locul lui Marin Dinu

7. Gheorghe Gherghina, membru in CA al BNR, mandat reinnoit, sustinut de PSD

8. Dan-Radu Rusanu, membru in CA al BNR, fost presedinte ASF, sustinut de ALDE, in locul Daniel Daianu

9. Virgiliu Stoenescu, mandat reinnoit, sustiut de PNL

Pe lista candidatilor pentru un loc in CA al BNR s-a mai inscris Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal si economist-sef al Raiffeisen Bank, care initial se pare ca urma sa fie sustinut de PNL, ceea ce nu s-a intamplat, astfel ca nu a mai fost votat, el primind doar trei voturi, dar din partea parlamentarilor USR, nu PNL.

Deputata USR, Cosette Chichirau, i-a pus unui Dumitru o intrebare provocatoare: ce ar face diferit, cu ce ar fi original, daca ar fi in conducerea BNR. Apatic si resemnat de esec, el a raspuns insa dezamagitor: ar fi sustinut obiectivele prezentate de Isarescu si ar fi venit in plus cu experienta de 14 ani in banca, experienta pe care o au insa, a admis el, si alti membri din conducerea BNR.

Dumitru, care s-a remarcat in ultimii ani la conducerea Consiliului Fiscal prin criticile la adresa politicii fiscale prociclice si a deficitului bugetar ridicat, a ramas si in afara conducerii Consiliului Fiscal, in care au fost alesi, tot astazi, alti membri, nominalizati, conform legii, nu de partide politice, ca in cazul BNR, ci de institutii independente: Bogdan Cozmanca, propus de BNR, Bogdan Capraru, propus de ARB, Georgiana Camelia Cretan, propusa de ASE, Daniel Daianu, propus de IBR, si George Georgescu, propus de Academia Romana. Ei urmeaza sa-si aleaga presedintele, dupa ce vor fi votati de plenul Parlamentului.

Alte doua nume care au aparut pe lista candidatilor in CA al BNR au fost actualul membru, Marin Dinu, si Aura Socol, ambii profesori la ASE, dar care nici macar nu au venit la audieri.

Aderarea la zona euro, principalul obiectiv al BNR

Discursul lui Isarescu din comisiile reunite ale Parlamentului, care a validat noul Consiliu de Administratie al BNR, a pus accentul pe aderarea Romaniei la zona euro ca fiind principalul obiectiv a noului mandat al conducerii bancii nationale.

“Obiectivul nostru, al acestui Consiliu de Administratie al BNR, este sa adoptam moneda euro in perioada acestui mandat si o convergenta reala fata de zona euro”, a spus Isarescu, care a fost invitat sa prezinte obiectivele noii conduceri a BNR.

Guvernatorul a subliniat insa ca obiectivul de aderare la zona euro trebuie atins printr-o colaborare intre BNR si Guvern, adica intre politica monetara si cea fiscala, astfel incat sa se ajunga la o convergenta a puterii de cumparare de la un nivel al PIB pe cap de locuitor de 65% din media UE, cat este in prezent, la 75% in momentul aderarii la zona euro, fara dezechilibre macroeconomice si printr-o mai mare uniformizare a discrepantelor de dezvoltare dintre zonele tarii.

Pentru acest lucru, a spus Isarescu, este nevoie de o crestere economica peste media europeana, insa fara dezechilibre macroeconomice, care pot determina BNR sa inaspreasca politica monetara, pentru a combate inflatia, afectand astfel cresterea PIB-ului, cum se intampla in prezent.

In Raportul de fundamentare a Planului pentru adoptarea monedei euro, aprobat de Guvern in decembrie 2018, se arata ca "in scenariul în care România îşi propune să atingă PIB/loc 75% din media ZE19, aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an."

Ceea ce inseamna ca PIB-ul Romaniei ar trebui sa creasca in medie cu peste 5% pe an pentru a se putea adopta euro in 2024 cu o paritate a puterii de cumparare de 75% fata de UE.

Fondul Monetar International (FMI) prognozeaza insa o crestere a PIB-ului Romaniei cu o medie de doar 3% in urmatorii cinci ani. 

Iar economistii Bancii Transilvania estimeaza o crestere a PIB-ului Romaniei cu 3,8% in 2019, 3,3% in 2020 si 3,7% in 2021.

“Filosofia fostului si actualului Consiliu de Administrare al BNR este o aborare echilibrata, pentru atingerea stabilitatii preturilor si a celei financiare. Ne intereseaza o cresere economica de durata, pentru convergenta cu zona euro”, a precizat Isarescu.

E greu de crezut insa ca Romania, care se confrunta in prezent cu dezechilibre macroeconomice, cauzate de strategie de crestere economica prociclica, prin stimularea consumului, in timp ce dezvoltarea infrastructurii si atragerea de fonduri europene avanseaza lent, va putea ca de anul viitor sa intre, pentru o perioada de doi ani, in mecanismul cursului de schimb (EMR II), care presupune un curs stabil, fata de unul destul de fluctuant in prezent, astfel incat sa poata adopta moneda euro din 2024.

Pe de alta parte, Romania este presata de concurenta sa grabeasca adoptarea euro, dat fiind ca Bulgaria si-a stabilit deja o tinta de aderare la Euro mai apropiata, anul 2022, ceea ce ar putea dezavantaja tara noastra, daca vecinii din sudul Dunarii vor reusi, cu toate ca Ungaria si Polonia, care au guverne nationaliste, anti-europene, nu se grabesc sa adopte prea curand moneda euro.

De altfel, Mugur Isarescu ne-a comparat destul de des in ultimul timp cu bulgarii, si a facut-o si astazi in Parlament, incercand sa sublinieze, de fapt, ca nu trebuie sa ne comparam cu ei, intrucat noi avem o politica de curs valutar diferita, si anume una flexibila, ca ungurii, polonezii si cehii, in timp ce bulgarii au consiliu monetar, adica un curs fix raportat la euro.

Ceea ce, subliniaza guvernatorul BNR, a facut ca Romania sa obtina o crestere economica mai mare si sa recupereze mai rapid decalajul fata de UE.

“Daca luam ca baza anul 2000, cand practic s-a negociat intrarea Romaniei in UE in 2007, convergenta reala PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cuparare era 29% din media UE, iar in prezent a ajuns la 65%. Bulgaria era la fel ca noi in 2000 si ajuns la doar 49% in prezent, deci progresele din politica monetara flexibila, in combinatie cu politica Guvernului de crestere, a dat roade”, a spus Isarescu.

Greu de spus insa daca politica de curs valutar flexibil a fost principalul motiv pentru dezvoltarea mai rapida a tarii in ultimii ani. Mai bine ar fi insa ca noi sa ne comparam cu tari mai mari si cu potential asemanator cu al Romaniei, precum Ungaria sau Polonia, unde salariile si nivelul de trai sunt duble fata de ale noastre, nu cu Bulgaria, o tara mult mai mica.

Isarescu a subliniat importanta unui echilibru intre politicile fiscale si economice ale Guvernului cu politica monetara a BNR:

“Inerent apar si conflicte, insa in toate comunicatele, BNR a vorbit de un mix coerent intre politica monetara si cea economica, un echilibru intre ceea ce face BNR si ceea ce face Guvernul. Noi suntem independenti politic si lucram cu orice guvern il da tara. In anumte momente, politica monetara poate contrabalansa o politica economica prociclica, dar de la un moment incolo, daca se apasa prea mult pedeala politicii monetare, aceasta poate duce la efecte adverse. Urmarim, de aceea, ca mixul de politici sa fie cat se poate de echilibrat”, a spus guvernatorul BNR.

Trecerea la euro nu inseamna doar inlocuirea leului cu euro, ci si un nivel de trai apropiat

Isarescu a mai spus ca trecerea la euro este un proces complex si cu multe capcane. El a subliniat ca trecerea la euro nu inseamna o simpla inlocuire a leului cu monea euro, ci atingerea unui nivel de trai apropiat de cel din tarile aflate in zona euro.

“Tentatia este sa ne grabim, am observat acuze ca nu grabim procesul, insa filosofia noastra este ca trecerea la moneda euro sa se faca printr-o foarte buna programare. Motivul este ca zona euro inseamna convergenta a nivelului de trai, ca cei care fac parte din club sa fie la un nivel apropiat de dezvoltare si bine pregatiti, fara dezechilibre macro majore. E gresit ca zona euro te ajuta daca esti nepregatit, cu decalaje mari de dezvoltare economica. Dimpotriva, adoptarea euro poate accentua dezechilibre, cum a fost cazul Greciei, poate reprezenta o criza in UE”, a spus Isarescu.

El a facut si o comparatie intre bugetele diferite ale UE disponibile pentru tarile membre si cele ale Statelor Unite: “bugetul federal al SUA reprezinta 20%, fata de doar 2-3% in UE, deci daca exista un nivel mare de disparitate dintre tari, e un pericol apartenenta la zona euro”.

Obiectivele programului de trecere la euro

Mugur Isarescu a detaliat obiectivele programului de trecere la euro:

1. Coerenta intre politicile macroeconomice: consolidarea fiscala face parte din coerenta si in general buna colaborare intre cele doua politici (economice si monetare). BNR a subliniat ca nu exista alternativa viabila la acest mixt, mai ales cand sunt provocari electorale. Stim ce inseamna cand avem derapaje.

2. Grad minim de convergenta reala: noi suntem la 64%, alte tari au intrat in zona euro la 70%, deci nu mai avem foarte mult de mers. Bulgaria va intra la un nivel mai scazut, dar are un sistem cu consiliu monetar cu curs fix, la care singura alterativa este zona euro. Noi ne putem compara cu Ungaria, Polonia, Cehia. Slovenia, Slovacia, tarile baltice au fost tari mici care au intrat pana acum in zona euro. PIB-ul din Bucuresti si Ilfov e apropiat de cel din Berlin si peste cel din Lisabona, deci poate intra si maine in zona euro, problema e cu alte regiuni ale tarii subdezvoltate.

Indicatorul de convergenta a nivelului de trai de 75% fata de media europeana este obiectivul pentru momentul trecerii la euro. Alte tari sunt mai ambitioase: Ungaria vrea 90%, in Polonia obiectivele sunt si mai ambitioase, usor fanteziste, ei spun ca intra cand nivelul de trai e ca in Germania.

Cred ca programul de aderare la euro aflat in dezbaterea publica este realist. Pe de o parte trebuie indeplinite crieriile nominale, precum inflatia, deficitele, dobanzile, pe de alta parte, un grad ridicat de convergenta, de PIB/locuitor, stabilit la 75%.

3. Problema e cum va contribui BNR ca Romania sa aiba o crestere mai mare decat UE, si nu trebuie sa ne bucuram daca in UE cesterea e mai slaba, ci cum asiguram convergenta reala in conditiile mentinerii convergentei reale, adica dezechilibrele sa scada.

Dezechilibrele Romaniei in prezent nu sunt majore, de exemplu deficitul de cont curent urca spre 5% din PIB, dar in niciun caz 14% ca in anul de gratie 2008. Deficitul bugetar, in jurul a 3% din PIB, e o problema, in conditii de crestere economica ridicata, este o politica fiscala prociclica, iar adoptatrea monedei euro este si princiul ca vara iti faci sanie si iarna car. Dar deficitul bugetar nu e nici la nivelul lui 2008, cand era 7-8%.

Deci avem o provocare majora, BNR si Guvernul, pana in 2024: sa urmarim 3 C: 

1. Consecventa: adica crestere economica cu tinerea sub control a dezechilibrelor macro, stabilitatea macro e esentiala, precum si asigurarea unei cresteri economice mai echilibrata regional, prin dezvoltarea infrastructurii.

2. Coerenta: o legatura mai de substanta intre politicile economice, mai ales in conditiile presiunii ciclului electoral, care este mai scurt decat mandatul BNR. E importat mixul de politici, acesta nu vine din cer, rezulta din negocieri. E o vorba ca BNR si Ministerul de Finante nu conlucreaza, dar adevarul e ca zilnic, la esaloanele 2-3 din BNR, exista conlucrare cu Trezoreria, altfel nu s-ar putea face operatiuile financiare ale statului.

Pe de alta parte, datoria noastra este sa ne spunem punctele de vedere intr-o maniera independenta, ceea ce nu inseamna izolarea intr-un turn de fildes, cu declaratii in pustiu, ci cu conlucrare permanenta cu institutiile statului. BNR trebuie sa-si spuna opinia cu argumente si date economice.

3. Continuitate: este esentiala pentru adoptarea euro. Raportul comisiei pentru aderarea la euro este realist, avem in vedere ca sunt doi ani electorali, iar in 2024-2026 apar de asemenea ani electorali.

Aderarea la zona euro nu este pentru cine se nimereste ci pentru cine se pregateste forte bine.

Avem nevoie sa ne asiguram ca mergem drept in directia monedei euro, ca ne grabim incet, festina lente, cu seriozitate, sa cladim credibilitatea tarii, este esential pentru a merge echilibrat inainte.”

Intrebari pentru guvernatorul BNR

Deputata USR, Cosette Chichirau, i-a pus lui Mugur Isarescu trei intrebari:

1. Nu exista riscul ca regiunile din tara subdezvoltate sa intre intr-o saracie si mai cumplita si sa se depopuleze si mai mult, dupa aderarea la zona euro, care ar putea afecta aceste regiuni, avand in vedere ca daca in Bucuresti nivelul de trai este cu 140% mai mare decat media UE, in zona nord-est reprezinta doar 40%?

Isarescu a raspuns: "Inegalitatile de dezvoltare regionala sunt o problema, bine ar fi sa se reduca, pentru ca unele preturi se vor alinia la cele din UE, dupa adoptarea euro, desi nu se vor egaliza. O statistica arata ca pretul alimentelor din Romania este mult mai mic decat in UE, asadar trebuie sa avem grija de aceste zone subdezvoltate. Deci exista impact, de aceea in programul de aderare la euro s-a vorbit de o dezvoltare echilibrata, o solutie fiind dezvoltarea infranstructurii inexistente in zonele subdezvoltate."

1. Acum avem o crestere bazata pe consum, care nu cred ca e sustenabila, mai ales prin prisma dezechilibrelor macroeconomice. Ati vazut in Romania o strategie industriala, nu economica, care e generala, iar daca a existat, ati contribuit la aceasta, ne puteti da date istorice? Care ar putea fi industriile ce se pot dezvolta in Romania, in special in zonele defavorizate? Pentru ca nu vad alta posibilitate decat o crestere bazata pe industrie. Germania produce aceasta strategie o data la cinci ani.

Raspunsul lui Isarescu:

“Cred ca tara are nevoie de o strategie de dezvoltare industriala. In conditiile in care trecem printr-a patra revolutie industriala, a noilor tehnologii, e bine sa ne asezam pe val, dar acesta nu este apanajul BNR si nici al politicii monetare, care trebuie sa fie neutra.”

3. Care este impactul repatrierii rezervei de aur, dupa adoptarea legii in acest sens?

Mugur Isarescu: “Aurul monetar ca stoc in lume e de zece-sute de ori mai mare decat aurul din bijuterii, din uz industrial. Noi am inceput cu o rezerva de 67 tone, acum avem 103 de tone, care ne-ar ajunge cateva sute de ani pentru consum. Sunt fantezii ca l-am putea folosi la ceva. Aducerea in tara si transformarea lui in stoc intern nu are valoare ca atare. Asa ceva (legea privind repatrierea aurului n.r.) nu poate exista la momentul aderarii la zona euro. In statutul BCE se prevede clar ca rezerva internationala, care cuprinde si aurul, este hotarata de banca centrala, asigura garantia pentru plata datoriei, interventiile pe piata valutara in situatii de criza si rezolvarea unei situatii adverse.

BNR a spus ca nu obiecteaza fata de aducerea aurului in tara pentru verificare, pentru ca au existat speculatii ca a disparut. As vota sa-l aducem sa-l vada toata lumea, dupa care sa-l ducem inapoi. Deci un posibil impact ar fi cresterea costurilor, dar nu cred ca va avea impact imediat."

Deputatul USR, Cladiu Nasui, l-a intrebat pe guvernatorul BNR cum explica inflatia ridicata, de 4,1%, cea mai mare din UE si mult peste tinta BNR de 2,5% pus un punct, adica 3,5%, care este ca un impozit asupra economei, ne schimba calculele economice, ne determina sa facem gresit investitiile. Care va fi politica monetara pentru combaterea inflatiei?

Mugu Isarescu a raspuns: “BNR desparte preturile care depind de politica monetara, adica de cerere si oferta, de preturile volatile, ale energiei si preturile administrate, pe care n-ai cum sa le influentezi. Inflatia core (de baza) pe care o influentam noi s-a mentinut in jurul obiectivului de 2%, a ajuns la 3% acum. Inflatia totala a derapat la 5% anul tecut, acum a scazut la 4%, in principal din cauza preturilor volatile, precum energia, si a celor administrate, care sunt in afara controlului nostru.. de multe ori a fost mai greu sa prognozam preturile administrate de inflatia core. De aceea am spus ca nu vrem sa sugrumam economia, prin majorarea dobanzii si reducerea cererii economice foarte mult, de aceea legea spune ca atingerea obiectivului de mentinere a stabilitatii preturilor este pe termen mediu, nu scurt. Anul treuct inflatia a fost 5% in vara, dar in decembrie coborase la 3,5%, in limitele stabilite.

In acest an, Romania are record negativ in UE, cu inflatie de 4,1%, dar daca vom avea un an agricol normal, din datele disponibile acum, nu vom mai fi campioni la finalul anului, Ungaria ne va depasi. Spre final de an vom duce inflatia spre obiectivul prognozat.