Banca Nationala a Romaniei (BNR) l-a numit pe viceguvernatorul Liviu Voinea, 44 de ani, reprezentantul Romaniei la Fondul Monetar International (FMI) incepand cu luna august, cu un an inainte de expirarea mandatului de doi ani al predecesorului sau, Mugur Tolici, directorul de resurse umane al BNR, si cu o jumatate de an inainte de expirarea mandatului la BNR, un indiciu ca si-a pierdut sprijinul politic pentru a primi un nou mandat la banca nationala de la PSD, partidul care l-a sustinut.

BNR a precizat intr-un comunicat ca mandatul lui Tolici la FMI inceteaza la cererea sa, ceea ce a generat speculatii ca BNR i-a asigurat lui Voinea o sinecura, dat fiind ca in toamna acestui an conducerea BNR va fi inlocuita, iar acesta nu ar mai beneficia de sprijinul Partidului Social Democrat (PSD) pentru un nou mandat la banca nationala.

Voinea a fost propulsat in sfera demnitarilor de PSD, in 2009, cand s-a ocupat de programul de guvernare ale partidului in perioada candidaturii la presedintie a lui Mircea Geoana, care daca ar fi castigat, l-ar fi numit pe Voinea premier, conform informatiilor din presa.

Geoana a pierdut alegerile in favoarea lui Traian Basescu, iar Voinea a capatat un loc de membru neexecutiv in Consiliul de Administratie al Eximbank, prima experienta profesionala din CV-ul acestuia. La conducerea Eximbank a fost numit Ionut Costea, cumnatul lui Geoana.

In perioada 2010-2012, Voinea a condus firma de consultanta Grupul de Economie Aplicata (GEA), care a beneficiat de contracte de consultata de peste un milion de euro cu Ministerul Economiei si Ministerul Finantelor, conform informatiilor dezvaluite de presa.

In 2012, Voinea a fost numit de premierul PSD din acea vreme, Victor Ponta, in prima functie publica, secretar de stat in Ministerul Finantelor, iar din 2013 a fost numit, tot de Ponta, ministru al Bugetului, minister nou infiintat special pentru Voinea, de unde i s-a tras si porecla “Tom Bugetel”.

In timpul mandatului de ministru, Voinea a introdus doua taxe controversate, cu scopul de a mentine deficitul bugetar sub pragul impus de normele europene, 3% din PIB: taxa pe stalp si supraacciza la carburanti, ambele eliminate ulterior.

Voinea a mai propus, alaturi de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, asa-numitul program “Scade rata” sau “Electorata”, dat fiind ca era in ajunul alegerilor parlamentare din 2014, care avea doua scopuri declarate: stimularea consumului, in paralel cu reducerea ratelor la credite pentru cei cu venituri mici, care urmau sa obtina un ajutor de stat, un asa-zis credit fiscal, printr-o reducere a impozitului pe venit.

Desi materializata in lege, electorata, considerata un program social, nu a fost aplicata niciodata, pentru ca nu a fost sustinuta de nucleul liberal din BNR, majoritar datorita guvernatorului Mugur Isarescu, si implicit nici de banci.

In octombrie 2014, cand a fost numita noua conducere a BNR, Voinea a fost trimis de premierul Ponta in functia de viceguvernator, ceilalti reprezentanti ai PSD in conducerea bancii nationale fiind Gheorghe Gherghina, fostul director de buget la Ministerul Finantelor, si Daniel Daianu, care era in conducerea ASF.

Voinea putea sa ajunga chiar premier un an mai tarziu, in toamna lui 2015, cand a fost propus pentru aceasta functie de seful PSD, Liviu Dragnea, dupa demisia guvernului Ponta, in urma protestelor de strada din noiembrie 2015, cauzate de incendiul de la clubul Colectiv.

Presedintele Iohannis a preferat unsa un guven tehnocrat, condus de Dacian Ciolos.

In ultimii ani, relatia Voinea-PSD se pare ca s-a racit, in conditiile in care fostul sustinator al sau, Victor Ponta, a devenit un critic acerb al actualului sef al PSD, Liviu Dragnea, astfel ca Voinea ar fi riscat sa nu mai obtina un nou mandat de viceguvernator, din toamna acestui an.

In cei patru ani la BNR, prestatia lui Voinea a fost mai degraba modesta, el neremarcandu-se cu nimic special, in afara prezentarii, in ultimii doi ani, a rapoartelor privind stabilitatea financiara.

De altfel, si relatia BNR cu PSD a fost foarte tensionata in ultimii ani, din cauza politicii fiscale prociclice, de stimulare a consumului, dar mai ales a legilor populiste propuse sau adoptate de reprezentantii PSD din Parlament.

Insusi guvernatorul Mugur Isarescu pozeaza neclar atunci cand este intrebat daca va mai ramane inca un mandat la conducerea BNR.