Consiliul Concurentei a prezentat Indicele Agregat de Presiune Concurențială (IAPC) si relatia acestuia cu Indicele Preturilor de Consum (IPC) din principalele sectoare economice.

"IAPC este menit să funcționeze ca un instrument de screening primar sau de diagnoză , el fiind conceput să arate gradul în care industriile naționale analizate se apropie de o situație ideală, care facilitează pe deplin manifestarea liberă a concurenței, dar nu măsoară (și nici nu își propune să măsoare) intensitatea concurenței efective de pe piețele ce compun aceste industrii", se arata in raportul anual din 2018 al Consiliului Concurentei:

Indicele Agregat de Presiune Concurenţială (IAPC)

2.1. Introducere

Indicele Agregat de Presiune Concurențială (denumit în continuare IAPC) este un instrument analitic dezvoltat de Consiliul Concurenței pentru a măsura înclinarea spre concurență a industriilor din economia națională.

Acest indicator a fost dezvoltat în urmă cu șase ani, iar de atunci prezentarea rezultatelor evaluării face parte din fiecare raport anual privind concurența în sectoarele cheie ale economiei românești.

Pentru a se interpreta în mod corect rezultatele prezentate în cadrul acestui capitol, trebuie precizat faptul că IAPC are o cuprindere generală, la nivel de industrie și din perspectivă națională, în timp ce cazurile investigate de Consiliul Concurenței au în vedere situații concrete existente la nivelul piețelor relevante, de multe ori definite local.

Abordarea este una de tip top-down, astfel că IAPC furnizează o imagine de ansamblu a presiunii concurențiale la nivel de industrie națională, folosind ca punct de plecare substituibilitatea la nivelul ofertei.

În cazurile instrumentate de autoritatea de concurență, abordarea are la bază piețe relevante, definite în sens restrâns, fiind mai importantă substituibilitatea la nivelul cererii.

IAPC este menit să funcționeze ca un instrument de screening primar sau de diagnoză , el fiind conceput să arate gradul în care industriile naționale analizate se apropie de o situație ideală, care facilitează pe deplin manifestarea liberă a concurenței, dar nu măsoară (și nici nu își propune să măsoare) intensitatea concurenței efective de pe piețele ce compun aceste industrii.

De altfel, concurența se manifestă cu intensitate diferită pe fiecare piață în parte, în funcție de condițiile concrete
existente pe fiecare dintre acestea.

Din punct de vedere metodologic, IAPC are la bază o teorie microeconomică solidă și larg acceptată, testată și rafinată pe parcursul mai multor ani de practicieni din domeniul concurenței și de economiști din mediul academic deopotrivă.

Modalitatea de calcul a indicelui este transparentă și greu
de manipulat, iar indicatorii folosiți în construirea indicelui compozit sunt dificil de alterat într-o asemenea manieră încât o disfuncționalitate a industriei să fie omisă cu ușurință.

Forma prezentă este cea folosită în ultimii ani în calcularea acestui indice. Față de ultimii ani, o serie de industrii au fost înlocuite datorită necesității unei cantități mari de informații necesare acestei evaluări complexe în vederea determinării indicatorului, precum și a resurselor necesare.

2.2. Utilizări ale IAPC

În construcția IAPC s-a pornit de la o fundamentare teoretică, atât în alegerea indicatorilor componenți cât și în deciderea metodologiei de agregare.

Aplicarea acestuia în mod consistent în ultimii ani a dovedit faptul că este un instrument de analiză economică ce produce rezultate robuste, care este totuși suficient de sensibil cât să surprindă aspectele relevante ale evoluțiilor industriilor analizate, ce se poate aduce multiple utilizări unei autorității de concurență.

Utilitatea IAPC se manifestă pe mai multe planuri. La nivel intern, al Consiliului Concurenței, indicele compozit ajută la uniformizarea procesului de monitorizare continuă a industriilor din economia națională.

Tot la acest nivel, IAPC poate fi coroborat cu alte informații disponibile autorității, ajutând în procesul decizional intern privind alocarea resurselor în activitatea specifică a autorității de concurență.

La nivel extern Consiliului Concurenței, IAPC poate completa cu succes alte inițiative proactive ale instituției, precum eforturile de promovare a culturii concurenței sau de implementare a politicii de clemență.

De asemenea, IAPC este un instrument ce prezintă într-o manieră sintetică aspecte complexe ale trăsăturilor structurale ale industriilor, astfel poate fi util în interacțiunile autorității de concurență cu alte instituții sau entități din mediul de business (de exemplu facilitând discuțiile cu alte autorități sau reglementatori ai anumitor industrii).

Date fiind noile provocări pe care digitalizarea accelerată le ridică atât în mod general, la nivelul întregului mediu de business, dar și în mod particular, în cazul analizelor de concurență, utilizarea unui astfel de indicator de screening se înscrie pe traiectoria unui trend care devine din ce în ce mai popular în rândul autorităților de concurență, de a aborda proactiv politica de concurență.

În condițiile acestor provocări ridicate de volumele mari de date și informații generate de intensificarea și digitalizarea activității economice, la nivelul Comisiei Europene, comisarul Margrethe Vestager, a desemnat o echipă de trei consultanți externi, care provin din mediul academic, cu scopul de a realiza un raport privind provocările pe care digitalizarea le generează politicii de concurență.

Un scor mic al IAPC sugerează doar existența unor riscuri, cele mai multe de natură structurală, însă acest lucru nu presupune automat existența unor perturbări ale concurenței în respectiva industrie.

Astfel de situații se determină de la caz la caz. De asemenea, un scor foarte ridicat nu exclude automat existența riscurilor sau a unor comportamente anticoncurențiale în industriile care înregistrează valori ridicate ale IAPC.

Dată fiind construcția indicatorului, care se bazează în cea mai mare parte pe aspecte structurale ale industriei și relativ generale (care pot fi apreciate pentru majoritatea industriilor), scorurile generate nu tind să înregistreze creșteri foarte mari de la o perioadă la alta.

Astfel, schimbări „majore” pot fi observate doar într-o perioadă de timp suficient de mare cât să poată surprinde o modificare structurală semnificativă.

2.3. Rezultate

În prezentarea de acest an accentul se va pune pe corelarea rezultatelor IAPC cu evoluția prețurilor în respectivele industrii, într-o manieră asemănătoare cu cea abordată și de către Banca
Națională a României în Raportul asupra inflației (1).

Rezultatele obținute în acest an sunt coerente cu evaluările anterioare. Se pot remarca evoluții minore atât în sensul creșterii, cât și în sensul scăderii, semn că mediul macroeconomic propice din ultimul a avut efecte eterogene la nivelul industriilor analizate prin intermediul IAPC.

Eventualele modificări în clasamentul industriilor, în funcție de propensiunea acestora către un climat concurențial perfect provin din apariția unor industrii noi în acest clasament concomitent cu dispariția altora.

Anul acesta, din punct de vedere al presiunii concurențiale, retailul articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte a înregistrat cea mai mare valoare, concomitent cu un progres semnificativ față de anul trecut.

Această evoluție se datorează dinamizării tot mai crescute a acestei industrii datorată în cea mai mare parte de pătrunderea generalizată în online atât a jucătorilor mari (site-uri proprii sau site-uri specializate de produse de fashion), dar și a jucătorilor mici (prin intermediul site-urilor specializate sau a platformelor de tip market-place).

Prezența semnificativă în online aduce o serie de servicii conexe (retur, posibilitate de a proba înainte de a accepta comanda ș.a.) și beneficii care extind sfera de manifestare a concurenței în cazul comercializării de produse de îmbrăcăminte și încălțăminte.

Materialele de construcții înregistrează, de obicei, scoruri mai scăzute datorită specificului acestor industrii, mai ales din punct de vedere structural.

Există o serie de caracteristici comune care determină aceste scoruri reduse precum: număr redus de jucători pe piață, dependența de accesul și proximitatea la anumite resurse naturale, existența unor bariere la intrare semnificative, manifestate pe mai multe planuri (administrativ, ecologic, investițional).

Cu toate acestea, se remarcă diferențe semnificative chiar și la nivelul acestor indicatori structurali pentru industriile aferente materialelor de construcții (ciment, blocuri ceramice, BCA).

În cazul blocurilor ceramice îmbunătățirea scorului se datorează creșterii gradului de inovare la nivelul industriei prin apariția unor produse noi, care pun presiune suplimentară pe ceilalți jucători activi în piață.

În cazul băuturilor alcoolice (bere și spirtoase) se pot observa mici variații față de anul trecut, aceasta provenind în cea mai mare parte datorită unor fluctuații ale cererii, ca urmare a schimbări comportamentelor de consum.

Industriile pentru care au fost estimate cele mai importante modificări pozitive față de anul trecut sunt: materiale de construcție – blocuri ceramice, asigurări auto facultative, servicii bancare asociate cardurilor de credit, asigurări auto de răspundere civilă, servicii bancare asociate cardurilor de debit și
distribuția autoturismelor.

Cea mai importantă evoluție pozitivă față de anul trecut o înregistrează industria blocurilor ceramice. Așa cum am mai precizat, această evoluție se datorează apariției unor produse noi, inovative care se anticipează că vor crea presiuni suplimentare la nivelul industriei, unde deja se anticipau
intensificări ale presiunii concurențiale.

Celelalte industrii care au înregistrat îmbunătățiri față de anul trecut sunt serviciile bancare asociate atât cardurilor de debit, cât și celor de credit, evoluția datorându-se într-o proporție
considerabilă reducerii costurilor operaționale (comisioane) și dinamizării acestui segment.

Și asigurările se estimează că vor înregistra o creștere a presiunii concurențiale. Această îmbunătățire provine în parte datorită evoluției conjuncturale a sectorului.

Distribuția de autoturisme a înregistrat, de asemenea, o creștere a presiunii concurențiale în top, fiind generată de schimbări importante în ierarhia mărcilor/grupurilor active pe piața din România.

Industriile pentru care se anticipează în 2018 cele mai intense reduceri ale presiunii concurențiale sunt: producția gazelor naturale, distribuția en-gros de medicamente, transportul feroviar de mărfuri, producția și comercializarea băuturilor spirtoase, materiale de construcție -BCA și furnizarea energiei electrice. Aceste reduceri ale valorii IAPC variază între 0,3 și 2,7 puncte procentuale.

Pentru majoritatea industriilor care au înregistrat scăderi, acestea se datorează evoluțiilor conjuncturale ale economiei, care se reflectă în mod direct și asupra mediului concurențial.

O excepție de la aceasta explicație o reprezintă sectorul producerii de BCA pentru care se anticipează o ușoară
scădere a presiunii concurențiale ca urmare a modificării structurii pieței în urma concentrării dintre Xella și Macon.

Cea mai mare scădere anticipată vizează producția gazelor naturale, aceasta datorânduse atât unor schimbări la nivelul cotelor de piață ale jucătorilor dar și impredictibilității cadrului
legislativ care se poate repercuta asupra deciziilor de intrare pe piață.

Corelația între presiunea concurențială și evoluția prețurilor
Teoria economică sugerează că un grad mai ridicat de concurență ar trebui să genereze prețuri mai mici pentru produsele de pe respectiva piață.

Deși IAPC nu măsoară gradul de concurență efectivă
la nivelul industriei, corelarea acestuia cu evoluția prețurilor din respectiva industrie poate contura o imagine despre funcționarea per total a economiei românești din perspectiva concurențială.

În vederea construirii figurii 2.2 s-a avut în vedere evoluția Indicelui Prețurilor de Consum defalcat pe categorii de produse.

Trebuie precizat că în cele mai multe cazuri există o diferență
considerabilă între modul cum este apreciată evoluția prețului pentru anumite produse (uneori foarte restrâns) și maniera în care este apreciată presiunea concurențială în anumite industrii (larg).

În condițiile existenței acestor limitări impuse de setul de date este imposibilă realizarea unei potriviri perfecte între presiunea concurențială la nivelul unei industrii și evoluția bunului asociat.

Există situații când aceeași industrie are asociate mai multe bunuri sau când un singur element din IPC corespunde
mai multor industrii evaluate prin IAPC.

În figura 2.2 pe axa orizontală este reprezentată intensitatea concurențială estimată pentru anul 2018, iar pe axa verticală evoluția prețurilor în luna august a anului curent față de finalul anului precedent.

Dimensiunea discurilor reprezintă ponderea pe care respectivele produse o au în totalul coșului de consum care compune IPC.

Se poate observa că există o relație inversă între gradul de presiune concurențială și evoluția prețurilor la nivel de industrie, ceea ce este în ton cu intuiția economică.

Se remarcă o evoluție semnificativ diferită față de restul industriilor analizate distribuția cu amănuntul a carburanților. Pe
lângă faptul că acest sector ocupă un loc important în coșul de consum (8%), prețurile sunt supuse atât influențelor evoluțiilor internaționale ale cotațiilor petrolului, dar și schimbărilor de fiscalitate care vizează accizele la astfel de produse.

La polul opus se află comercializarea de îmbrăcăminte și încălțăminte, care înregistrează cea mai ridicată presiune concurențială și o evoluție modestă a prețurilor în primele opt luni ale acestui an.

Desigur, o parte din evoluția acestor prețuri este influențată și de faptul că unele produse au prețuri reglementate (ex: țigările) sau că se află într-un proces de liberalizare (ex: energia electrică), astfel că evoluția prețului nu poate fi atribuită într-o manieră considerabilă presiunii concurențiale de la nivelul industriei.

Concluzii

La fel ca în anii trecuți, și la nivelul anului 2018 nu se anticipează fluctuații semnificative de scor pentru IAPC. Aceasta se datorează accentului pus de metodologia de calcul pe componenta structurală, care nu poate înregistra schimbări masive de la o perioadă la alta.

Indicele Agregat de Presiune Concurențială șia dovedit de-a lungul timpului atât utilitatea, cât și versatilitatea, fiind deopotrivă un instrument util monitorizărilor interne realizate de către Consiliul Concurenței, dar și promovării culturii concurenței.

(1) Banca Națională a României, Raportul asupra Inflației, Mai 2017, link

[1]