www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Decizia Curtii de Apel Bucuresti de anulare a Ordinului ANPC impotriva Raiffeisen Bank privind debitarea veniturilor clientilor

Autor: Bancherul.ro
2017-12-01 12:44

Decizia Curtii de Apel Bucuresti prin care s-a anulat Ordinul ANPC impotriva Raiffeisen Bank privind incetarea practicii comerciale incorecte ce consta in decizia unilaterala a bancii de debitare integrala a venitului salarial al consumatorului, venit de natura a-i asigura acestuia traiul zilnic, practica contrara diligentelor profesionale .


3548/2014
19-12-2014
Anulare act administrativ
Curtea de Apel BUCURESTI
R O M Â N I A


CURTEA DE APEL BUCURE?TI


SEC?IA A VIII-A C_________ ADMINISTRATIV ?I FISCAL


 


Dosar nr.XXXXXXXXXXX


SENTIN?A CIVILA NR.3548


?edin?a de la 19 decembrie 2014


Curtea constituita din:


PRE?EDINTE: D______ C_________ V___


GREFIER: E____ CHIRANU?


 


Pe rol, pronun?area asupra cererii în contencios administrativ ?i fiscal formulata de reclamanta R_________ BANK S.A. în contradictoriu cu pârâta A__________ NA?IONALA PENTRU PROTEC?IA CONSUMATORILOR, având ca obiect „anulare act administrativ – Ordin nr.98/25.03.2014”.


Cauza a ramas în pronun?are în ?edin?a publica de la 10.12.2014, desfa?urarea ?edin?ei fiind consemnata în încheierea de ?edin?a de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarâre. Având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat succesiv pronun?area la datele de 17.12.2014 ?i 19.12.2014, când a pronun?at urmatoarea sentin?a:


 


C U R T E A,


 


Deliberând, constata:


Prin cererea înregistrata pe rolul acestei sec?ii la data de 21.08.2014, reclamanta R_________ BANK S.A. în contradictoriu cu A__________ NA?IONALA PENTRU PROTEC?IA CONSUMATORILOR, a solicitat instan?ei ca prin hotarârea care se va pronun?a sa se dispuna:


1)- anularea Ordinului Pre?edintelui ANPC nr. 98/25.03.2014, ca nelegal ?i netemeinic,


2)- anularea Adresei nr. 870/09.05.2014 emisa de ANPC, de respingere a plângerii prealabile formulate de Subscrisa împotriva Ordinului nr. 98/25.03.2014;


3)- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata generate de prezentul litigiu,


În motivarea cererii reclamanta a aratat urmatoarele:


(1)Cu ocazia controlului din data de 24.03.2014 efectuat de reprezentan?ii ANPC, Pre?edintele ANPC a emis Ordinul nr. 98/25.03.2014 (în continuare "Ordinul contestat"), prin care s-a dispus "încetarea practicii comerciale incorecte (...) ce consta în decizia unilaterala a bancii de debitare integrala a venitului salarial al consumatorului, venit de natura a-i asigura acestuia traiul zilnic, practica contrara diligentelor profesionale (...)"


(2)Potrivit Ordinului contestat, pretinsa fapta imputata societa?ii reclamante este, în esen?a, aceea de a fi debitat, cu sumele restante datorate de doi clien?i ai Bancii, conturile curente ale acestora, în care se aflau virate venituri salariale ale acestora, fapta apreciata de ANPC drept o practica comerciala incorecta, în sensul art.4 alin.(i) lit. a) din Legea 363/2007.


(3)împotriva Ordinului nr. 98/25.03.2014, reclamanta a formulat plângere prealabila, în temeiul art. 7 din Legea 554/2004, coroborat cu art. 12 alin. 3 din Legea 363/2007, plângere ce a fost înregistrata la ANPC sub nr. 4194/30.04.2014.


(4)Prin Adresa nr. 870/09.05.2014, ANPC a raspuns la plângerea prealabila, în sensul respingerii acesteia ?i men?inerii Ordinului contestat, ca temeinic ?i legal.


(5)Cele re?inute de ANPC în Ordinul contestat ?i în adresa de raspuns la plângerea prealabila sunt netemeinice ?i nelegale, astfel cum vom arata mai jos.


(6)Controlul ANPC a fost declan?at ca urmare a sesizarilor formulate de doi clien?i ai bancii, dl. P____ M_____, titularul reclama?iei înregistrate la ANPC sub nr. 6863/18.12.2013, ?i dl. S___ G_____, titularul reclama?iei înregistrate la ANPC sub nr. 1302/11.02.2014.


A. în ce prive?te pe clientul P____ M_____, situa?ia de fapt este urmatoarea:


(7)Domnul P____ M_____ este titularul a doua cârduri de credit, unul acordat de R_________ Bank la data de 06.12.2012 ?i unul acordat de Citibank la data de 05.12.2012. De asemenea, este titularul unui cont curent în lei deschis la R_________ Bank la data de 17.12.2007, la care este ata?at si un overdraft (facilitate de descoperit de cont).


(8)La data de 1 iulie 2013, R_________ Bank a preluat întreg portofoliul de clien?i persoane fizice al Citibank Europe pic, Dublin - Sucursala România, R_________ Bank înlocuind Citibank în toate contractele încheiate de aceasta din urma cu clien?ii sai, dobândind toate drepturile ?i obliga?iile rezultate din aceste contracte. Dl. P____ M_____ a fost notificat, spre informare, despre acest transfer, atât anterior, la data de 30.03.2013, de catre Citibank, cât ?i, ulterior, de catre R_________ Bank, la data de 21.10.2013 (conform notificarilor anexate).


(9)Atât contractul încheiat de P____ M_____ cu Citibank (preluat de R_________), cât ?i contractul de card de credit încheiat cu R_________ prevedeau autorizarea expresa data de client Bancii de a debita automat orice cont deschis pe numele sau la banca, pentru plata oricarei sume datorate ?i neonorate la scaden?a.


(10)Pe parcursul derularii rela?iilor contractuale, Clientul a înregistrat întârzieri mari la plata, atât la cârdul de credit acordat de Citibank (preluat ulterior de R_________), cât ?i la cel acordat de R_________, fiind notificat de Banca, sa î?i achite sumele datorate, în repetate rânduri (prin notificarile emise la datele de 22.02.2013, 13.03.2013, 22.05.2013, 04.06.2013, 29.07.2013, 01.08.2013, 21.08.2013, 03.09.2013, 01.11.2013, 30.12.2013- anexate).


(11)În aceste condi?ii, la data de 16.12.2013, Banca a debitat, din contul curent al clientului, suma disponibila existenta, în cuantum de 1683,78 lei, în scopul acoperirii datoriilor restante ale acestuia fa?a de Banca. Cu privire la suma existenta în cont, clientul a afirmat în sesizarea ANPC, ca provenea din venituri salariale.


(12)Retragerea sumei de 1.683,78 lei din contul curent al clientului a fost operata de Banca, în virtutea autorizarii/împuternicirii acordate de catre client Bancii de a debita automat conturile sale, în situa?ia neachitarii datoriilor la scaden?a, prevazuta în Contractele de Card de Credit încheiate între par?i.


(13)Astfel, în Contractul de card de credit încheiat la data de 06.12.2012 între dl. P____ M_____ ?i R_________ Bank (anexat), în Cap. IV- "Condi?ii de acordare ?i utilizare a limitei de credit ata?ata cârdului de credit", lit. C- "Rambursarea sumelor utilizate", pct. 11, se prevede expres:


"Prin semnarea acestui contract, Utilizatorul principal autorizeaza Banca sa încaseze, fara acceptul sau prealabil, orice suma datorata ?i neonorata la scaden?a, prin debitarea automata a oricarui cont deschis pe numele sau la Banca. "


(14)De asemenea, conform art. 8.6.3, litera d) din Contractul de Card de Credit, încheiat la data de 05.12.2012 între dl. P____ M_____ ?i Citibank (anexat), preluat de R_________ Bank:


"în baza împuternicirii acordata Bancii de catre De?inatorul de Card Principal, Banca poate debita orice cont deschis pe numele sau Va Banca (daca este cazul), pentru recuperarea obliga?iilor de plata(...)"


(15)Prin urmare, clientul, prin contractele pe care le-a semnat, ?i-a dat consim?amântul expres la debitarea automata a oricarui cont bancar de?inut la Banca, pentru plata datoriilor restante, indiferent despre ce conturi ar putea fi vorba (conturi în care îi sunt virate drepturi salariale sau alte conturi). Prin urmare, clientul, beneficiar al creditului, cuno?tea ca sumele provin/pot proveni ?i din drepturi salariale ?i a consim?it la semnarea clauzei contractuale, împuternicind în mod expres Banca sa debiteze orice conturi ar exista deschise pe numele sau la Banca.


B. în ce-l prive?te pe clientul S___ G_____, situa?ia de fapt este urmatoarea:


(16)Dl. S___ G_____ este titularul unui cont curent deschis la R_________ Bank la data de


05.10.2010, a unui descoperit de cont ata?at, contractat la data de 04.05.2012 si a unui card de credit acordat de R_________ Bank la data de 03.05.2012.


(17)Pe parcursul derularii raporturilor contractuale cu Banca, ?i acest client a dat dovada de un comportament contractual necorespunzator, în sensul ca, luna de luna, în mod constant, înregistra restan?e la plata sumelor datorate. Banca l-a contactat, în numeroase rânduri, prin notificari scrise ?i SMS-uri, pentru a-l în?tiin?a despre restan?ele înregistrate ?i consecin?ele neachitarii acestora - în cursul anului 2013, existând nu mai pu?in de 16 notificari scrise (la datele de 8.01.2013, u.02.2013, 4.02.2013, 22.02.2013, 7.03.2013, 2.04.2013, 23.04.2013, 2.05.2013, 3.06.2013, 21.06.2013, 3.07.2013, 23.07.2013, 22.08.2013, 30.08.2013, 19.09.2013, 14.11.2013- anexate), ?i totodata, SMS-uri, transmise pe numarul de telefon al clientului (în datele de XXXXXXXXXX, XXXXXXXXXX, XXXXXXXXXX, XXXXXXXXXX,XXXXXXXXXX).


(18)Aceste sume restante de plata s-au acumulat la începutul anului 2014, iar clientul nu a raspuns în niciun fel notificarilor de plata ?i nu manifestat diligenta în ce prive?te îndeplinirea obliga?iilor de plata.


(19)În aceste condi?ii, la data de 10.01.2014, Banca a debitat contul curent al clientului cu suma de 1.023,44 lei, disponibila în cont, în vederea acoperirii par?iale a restan?elor înregistrate de client.


(20)Debitarea contului clientului s-a facut de catre Banca, în virtutea autorizarii acordate de client prin Contractul de card de credit încheiat cu Banca la data de 03.05.2012 (anexat).


(21)Astfel, în acest Contract, la cap.IV- "Condi?ii de creditare ?i utilizare a Limitei de credit ata?ate Cârdului de credit", lit. F- "Consecin?ele nerespectarii disciplinei de rambursare a sumelor utilizate", pct. 5, se prevede expres:


„Prin semnarea acestui contract Utilizatorul principal autorizeaza Banca sa încaseze, fara acceptul sau prealabil orice suma datorata ?i neonorata la scaden?a, prin debitarea automata a oricarui cont deschis pe numele sau la Banca. (...)";


(22)Astfel, clientul, la momentul semnarii contractului, a autorizat Banca sa debiteze orice cont deschis pe numele sau la Banca, în scopul acoperirii obliga?iilor de plata asumate prin contract, iar Banca, în baza acestei autorizari exprese a clientului, a procedat la debitarea disponibilului din contul clientului, în scopul prevazut în contract, respectiv achitarea datoriei restante.


(23)Ca urmare, re?inerile efectuate de Banca din disponibilul existent în contul curent al clientului, indiferent ca acest disponibil provine din venituri salariale sau din alte venituri, sunt opera?iuni conforme cu în?elegerea contractuala dintre par?i ?i se datoreaza nepla?ii de catre client (care, de?i aten?ionat în repetate rânduri, nu a manifestat nicio dorin?a de rezolvare a situa?iei legate de pla?ile restante).


NELEGALITATEA ORDINULUI NR. 98/25.03.2014


(24)Ordinul nr. 98/25.03.2014 este nelegal, fiind emis prin aplicarea gre?ita a prevederilor Legii 363/2007 la situa?ia de fapt, pretinsa fapta re?inuta în sarcina Subscrisei neîncadrându-se în ipoteza normei juridice sanc?ionatoare ?i cu încalcarea normelor legale în materia contului bancar curent.


MOTIVE DE NELEGALITATE


3.1 FAPTA DESCRISA NU SE ÎNCADREAZA ÎN TEMEIUL LEGAL INDICAT. INEXISTEN?A FAPTEI ATRAGE IMPOSIBILITATEA DISPUNERII VREUNEI MASURI SANC?IONATORII ÎN TEMEIUL LEGII 363/2007 ?I, IMPLICIT, NELEGALITATEA ORDINULUI NR. 98/25.03.2014


(25)Potrivit art. 2 alin. 2 din Ordinul contestat, norma juridica pretins încalcata de Banca prin faptele re?inute în cuprinsul Ordinului este art. 4 alin. 1 lit. a) din Legea 363/2007, care dispune: "O practica comerciala este incorecta daca: a) este contrara cerin?elor diligentei profesionale."


(26)Legea nr. 363/2007 ofera o defini?ie generica a practicilor comerciale, în art. 2 alin. (1) lit. d), respectiv "orice ac?iune, omisiune, comportament, demers sau prezentare comerciala, inclusiv publicitate ?i comercializare, efectuate de un comerciant, în strânsa legatura cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor", defini?ie ce da eficien?a dispozi?iilor Directivei 2005/29/CE a Parlamentului European ?i a Consiliului Uniunii Europene din 11.05.2005, transpusa în dreptul intern de Legea nr. 363/2007


(27)În privin?a "diligentei profesionale", no?iunea este definita în art. 2 alin.i lit. h) din Legea 363/2007, ca fiind "competen?a ?i grija a?teptate, în mod rezonabil, de un consumator din partea comercian?ilor, în conformitate cu practicile corecte de pia?a ?i/sau cu principiul general al bunei-credin?e, în domeniul de activitate al acestora."


(28)În linii generale, practicile comerciale incorecte au fost definite în doctrina drept "acele practici comerciale care afecteaza considerabil capacitatea consumatorilor de a lua o decizie în cuno?tin?a de cauza, decizie pe care altfel nu ar fi luat-o”.


(29)Anexa nr. 1 din Legea nr. 363/2007 cuprinde Lista practicilor comerciale considerate incorecte, între care nu se regase?te pretinsa fapta imputata Subscrisei în Ordinul contestat, situa?ie în care analiza pretinsei „practici" imputate se impune a fi facuta în lumina textelor de lege deja evocate.


 


(30)Or, din interpretarea coroborata a acestor texte, rezulta ca ne-am fi aflat în prezen?a unei practici comerciale incorecte, numai în masura în care pretinsa fapta ar îndeplini cumulativ urmatoarele condi?ii:


 


a)constituie un demers al comerciantului;


b)demersul comerciantului este în strânsa legatura cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor, în?elegându-se urmatoarele doua sub-condi?ii:


 


•demersul comerciantului prive?te produsele acestuia;


•demersul comerciantului se desfa?oara în perioada precontractuala;


c)afecteaza considerabil capacitatea consumatorului de a lua o decizie în cuno?tin?a de cauza, decizie pe care altfel nu ar fi luat-o.


(31)Daca oricare dintre condi?iile enumerate mai sus nu este îndeplinita, pretinsa fapta a comerciantului nu poate fi calificata drept o practica comerciala incorecta.


(32)Raportând condi?iile enumerate mai sus la situa?ia de fapt re?inuta în cuprinsul Ordinului contestat, se observa ca pretinsa fapta imputata Bancii, de a debita contul curent a doi clien?i, cu sumele necesare în vederea stingerii datoriilor acestora fa?a de Banca, în condi?iile contractuale men?ionate, nu poate constitui o practica comerciala incorecta, cel pu?in pentru urmatoarele motive:


-nu a urmarit promovarea/vânzarea produselor R_________;


-nu s-a situat pe tarâm precontractual;


-nu a condus la alterarea deciziei de tranzac?ionare a consumatorului.


(33)Pretinsa fapta re?inuta de ANPC, care prive?te doua situa?ii, nu a constat într-un demers al Bancii anterior încheierii contractului cu clien?ii ?i nu a urmarit promovarea/vânzarea produselor R_________.


(34)Debitarea conturilor curente ale celor doi clien?i, în scopul stingerii datoriilor scadente pe care ace?tia le aveau fa?a de banca, s-a operat în temeiul clauzelor contractuale convenite de par?i (privind debitarea oricarui cont deschis la banca pe numele clientului) - posterior încheierii contractului cu clien?ii ?i se datoreaza restan?elor înregistrate de ace?tia pe o perioada îndelungata de timp, pe parcursul derularii contractelor.


(35)Aceasta nu poate fi încadrata nicicum în no?iunea de "practica comerciala în?elatoare" sau "agresiva", a?a cum sunt acestea definite în art. 6-9 din Legea 363/2007, nefiind vorba în spe?a, nici de furnizarea de informa?ii false sau care induc în eroare consumatorul, în scopul de a-l determina sa ia o decizie de tranzac?ionare pe care altfel n-ar fi luat-o, nici de publicitate comparativa, prin care sa se creeze confuzie cu alt produs al altui concurent. Nu poate fi vorba nici de omisiune în?elatoare, întrucât subscrisa nu am ascuns sau oferit într-un mod neclar sau ambiguu ori în contratimp vreo informa?ie esen?iala referitoare la produs, lucru care sa-1 fi determinat pe consumator sa ia o decizie de tranzac?ionare pe care altfel nu ar fi luat-o.


(36)De asemenea, nu pot fi luate în discu?ie nici elementele din defini?ia "practicii comerciale agresive", nefiind vorba de har?uire, constrângere, utilizarea for?ei fizice sau influen?a nejustificata care sa-l determine pe consumator sa ia o decizie de tranzac?ionare pe care altfel nu ar fi luat-o. :


(37)Prin urmare, masura luata de Banca nu putea conduce la alterarea deciziei de tranzac?ionare a consumatorului ?i nici nu este contrara diligentei profesionale, ci a fost o masura justificata, luata pe parcursul derularii contractului, în condi?iile unor întârzieri la plata ?i a autorizarii exprese a clientului de a-i fi debitat orice cont deschis pe numele sau la Banca.


(38)Nefiind îndeplinite condi?iile prevazute de art. 4 din lege, masura luata de banca de debitare automata a conturilor celor doi clien?i nu constituie practica comerciala incorecta, Ordinul contestat fiind nelegal emis.


3.2. CLAUZELE CONTRACTUALE NU POT CONSTITUI PRACTICA COMERCIALA. FAPTA SAVÂR?ITA AR FI TREBUIT IDENTIFICATA CU CLARITATE ÎN LITERA LEGII 363/2007.


(39)Dupa ce în art. 1 al Ordinului contestat, se re?ine ca pretinsa practica comerciala incorecta consta în "decizia unilaterala a bancii de debitare integrala a venitului salarial al consumatorului", ulterior, în art. 2 alin. 1 par. final al Ordinului (în cuprinsul caruia se motiveaza masura) se re?ine ca înse?i "clauzele contractuale prin care banca î?i rezerva dreptul de a debita orice cont al consumatorilor, clauze ce sunt de natura a-l pune pe consumator în imposibilitate de a-?i asigura existen?a zilnica, este o practica comerciala incorecta".


(40)Or, clauzele contractuale nu pot constitui o practica comerciala, întrucât, a?a cum am aratat mai sus, o practica comerciala înseamna, în accep?iunea Legii 363/2007 (art. 2 lit. d) "o ac?iune, omisiune, comportament, demers sau prezentare comerciala, inclusiv publicitate ?i comercializare, efectuate de un comerciant, în strânsa legatura cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor". Legea vorbe?te, deci, despre o ac?iune concreta, un demers al comerciantului, ce are loc în faza pre-contractuala, iar nu despre existen?a unor


prevederi contractuale.


(41)Prin urmare, lipsa de consecven?a logico-juridica ?i de claritate în identificarea ?i re?inerea acelor aspecte din activitatea Bancii considerate ca fiind practici comerciale incorecte conduce la confuzie în ce prive?te descrierea pretinsei fapte savâr?ite, dubiul creat jucând în favoarea subiectului de drept sanc?ionat.


(42)Art. 12 alin.(2) din Legea 363/2007 acorda o aten?ie deosebita motivarii ordinului emis de conducatorul ANPC în vederea aplicarii de masuri conform prevederilor Legii 363/2007. Motivarea, care trebuie facuta în litera Legii 363/2007, este singurul element în masura sa permita aprecierea legalita?ii acestui act administrativ, pe de o parte, ?i executarea lui, pe de alta parte.


(43)Din analiza Ordinului contestat, reiese ca autoritatea emitenta nu identifica în mod clar ?i neechivoc fapta imputata, respectiv practica comerciala incorecta pretins a fi fost savâr?ita.


(44)Prezentarea generala a faptelor, insuficienta descriere sau o descriere confuza a faptelor în cuprinsul Ordinului contestat sunt de natura a na?te echivocul, facând greu de realizat un control eficient de legalitate ?i temeinicie a acestui act administrativ.


(45)O motivare corespunzatoare a Ordinului emis de Pre?edintele ANPC în temeiul art. 12 alin.(i) ?i alin.(2) din Legea 363/2007 ar trebui sa ofere subiectului de drept controlat toate indiciile pentru care conduita sa este considerata o practica incorecta, respectiv în ce masura afecteaza aceasta decizia de tranzac?ionare a consumatorului sau încalca diligenta profesionala, care sunt produsele comerciantului cu privire la care s-a ac?ionat incorect, de ce ar constitui aceste cazuri izolate o practica, identificând astfel toate elementele care împreuna definesc o conduita comerciala drept incorecta.


(46)Din aceste considerente, apreciaza ca exigen?ele art. 12 alin.(2) din Legea 363/2007 referitoare la motivarea Ordinului nu sunt respectate în spe?a, aspect care atrage, o data în plus, nelegalitatea Ordinului contestat.


3.3.ORDINUL CONTESTAT ESTE NELEGAL, fiind emis în baza Procesului Verbal de Contraven?ie nr. xxxxxxx/24.03.2014, în privin?a caruia opereaza prescrip?ia dreptului de a aplica sanc?iunea contraven?ionala


(47)Chiar ?i pentru ipoteza în care s-ar considera clauzele contractuale ca fiind practici comerciale incorecte (ceea ce nu e cazul în spe?a), dreptul ANPC de a aplica sanc?iunea contraven?ionala pentru aceste fapte, prin Procesul Verbal de Contraven?ie nr. xxxxxxx/24.03.2014, este prescris, dat fiind ca respectivele clauze contractuale au fost stipulate în contractele încheiate de cei doi clien?i cu banca în cursul anului 2012, iar Procesul Verbal de Contraven?ie a fost încheiat la data de 24.03.2014, termenul de prescrip?ie de 6 luni de la data savâr?irii faptei, prevazut de art. 13 alin. 1 din OG 2/2001, fiind demult împlinit.


(48)Emiterea în aceste condi?ii a Procesului Verbal de Contraven?ie atrage, deopotriva, nelegalitatea Ordinului contestat, emis în baza acestuia.


 


3.4.MASURA LUATA DE BANCA ESTE CONFORMA PREVEDERILOR CONTRACTUALE


(49)Debitarea conturilor curente ale celor doi clien?i, în scopul stingerii datoriilor restante de plata ale acestora fa?a de Banca, s-a efectuat în temeiul clauzelor contractuale din Contractele de card de credit, prin care însu?i clientul, la semnarea contractului, a autorizat Banca sa ac?ioneze în acest mod, cu respectarea regimului legal al contului bancar curent.


(50)În baza acestor clauze, clientul ?i-a dat consim?amântul expres la debitarea oricaror conturi deschise pe numele sau la Banca, indiferent despre ce conturi ar fi putut fi vorba. Cei doi clien?i au fost con?tien?i ?i ?tiau ca aveau la banca deschise pe numele lor conturi curente, în care le erau virate ?i drepturi salariale, aceste conturi curente fiind deschise anterior încheierii Contractelor de card de credit.


(51)Se re?ine în mod gre?it, în cuprinsul Ordinului contestat, ca respectivele clauze contractuale se refera la "debitarea oricaror altor conturi", în afara celor în care sunt virate drepturi salariale. ANPC a inventat, practic, o alta sintagma, "debitarea oricaror altor conturi", care nu exista în respectivele clauze contractuale. în realitate, nicaieri în cuprinsul clauzelor contractuale în discu?ie nu se men?ioneaza "debitarea oricaror altor conturi, cu excep?ia conturilor de salarii", ci "debitarea oricaror conturi ale titularului"- deci, debitarea oricaror conturi ale persoanei respective, indiferent care ar fi fost acele conturi.


(52)Se re?ine de asemenea, în mod nereal, în cuprinsul Ordinului contestat ca "reprezentan?ii bancii nu au depus niciun alt document din care sa rezulte consim?amântul expres al consumatorului prin care acesta autorizeaza banca sa-i debiteze conturile, ?i mai ales contul în care îi sunt virate drepturile salariale". Or, au fost depuse Contractele de card de credit, încheiate cu respectivii clien?i, în care este men?ionat expres acest consim?amânt al clientului la debitarea automata a oricaror conturi ale sale de?inute la Banca, deci sus?inerile Ordinului sunt evident gre?ite.


(53)Mai mult, din cuprinsul Contractelor de card de credit rezulta consim?amântul expres al clien?ilor în men?iunea finala:


"Subsemnatul/Utilizatorul principal de card declar ca: (...) Ca urmare a faptului ca am citit, am în?eles ?i sunt de acord cu informa?iile prealabile puse la dispozi?ie de banca, îmi exprim acordul expres ?i doresc semnarea contractului azi".


(54)Pe de alta parte, ANPC a re?inut, în mod surprinzator ?i deopotriva, nelegal, în cuprinsul Ordinului contestat, ca Banca ar fi avut la îndemâna, ca remediu contractual pentru neplata la scaden?a a sumelor datorate de clien?i, perceperea de penalita?i de întârziere.


(55)În legatura cu acest aspect, facem precizarea ca, dincolo de faptul ca op?iunea apar?ine creditorului obliga?iei neexecutate, cum prevede expres art. 1516 Noul Cod Civil, ANPC nu poate aprecia ?i, cu atât mai pu?in, nu ar putea impune folosirea uneia din aceste modalita?i contractuale, respectiv perceperea de penalita?i de întârziere, aceasta op?iune fiind lasata de lege, repetam, exclusiv la alegerea creditorului obliga?iei neexecutate.


(56)Mai mult, prin aceste sus?ineri, ANPC se substituie debitorului, "hotarând" ce ar fi fost mai bine pentru acesta, respectiv sa i se perceapa penalita?i de întârziere, aspect care este în mod flagrant contrar legii. "


(57)Conform HG 700/2012 privind organizarea ?i func?ionarea ANPC, act normativ pe baza caruia a fost emis Ordinul contestat, ANPC, constituita ca o institu?ie publica, are ca atribu?ii principale, printre altele, controlul respectarii dispozi?iilor legale privind protec?ia consumatorilor, referitoare la securitatea produselor ?i serviciilor, precum ?i la apararea drepturilor legitime ale consumatorilor, prin efectuarea de controale pe pia?a la producatori, importatori, distribuitori, vânzatori, prestatori de servicii, inclusiv servicii financiare (art. 3 alin.i lit.i).


(58)ANPC trebuie deci sa vegheze la respectarea dispozi?iilor legale privind protec?ia consumatorilor, nu sa se substituie, prin exces de putere, unor debitori rau-platnici, care nu-?i onoreaza obliga?iile contractuale asumate ?i "sa hotarasca" ce ar fi fost mai bine pentru ace?tia.


(59)În plus, sus?inerile organelor de control în sensul ca Banca ar fi trebuit mai degraba sa-i perceapa penalita?i clientului decât sa-i debiteze contul curent, este ?i o absurditate din punct de vedere economic, în condi?iile în care nu se ?tie pâna când ar fi trebuit Banca sa-i perceapa penalita?i, penalita?i care oricum se adauga la suma restanta ?i care nu erau achitate nicicând de client.


(60)Cei doi clien?i au avut, în mod constant, o atitudine culpabila în executarea contractelor încheiate cu Banca ?i nu ?i-au executat obliga?iile de restituire a sumelor împrumutate, iar Banca a depus toate diligentele ?i cu buna-credin?a i-a notificat luna de luna, atragându-le aten?ia asupra consecin?elor neachitarii sumelor de plata, însa clien?ii au ignorat toate aceste notificari. în aceste condi?ii, este firesc ca la un moment dat, Banca sa-?i exercite ?i acest drept (legal ?i contractual) de a debita automat din conturile curente ale acestor clien?i, sumele disponibile existente în aceste conturi, în vederea recuperarii sumelor împrumutate.


(61)Aceasta situa?ie a fost generata exclusiv de culpa celor doi clien?i în executarea contractului. Aceasta culpa nu poate fi transferata de catre ANPC în sarcina Bancii, care nu a facut altceva decât sa-?i exercite drepturile creditorului împotriva debitorului rau-platnic.


(62)Cele re?inute de ANPC, respectiv ca prin debitarea integrala a sumelor din contul curent, ce proveneau din salarii, debitorul risca sa ramâna fara mijloacele de existen?a zilnica, sunt imputabile exclusiv debitorului, ?i nu Bancii, întrucât debitorul este cel care nu a avut diligenta de a-?i executa la timp obliga?iile de plata fa?a de Banca, astfel încât sa nu ajunga în situa?ia în care sa îi fie retrase toate sumele din conturi, a agreat deschiderea contului curent, cunoscând ca are venituri salariale, a autorizat Banca sa-i debiteze orice conturi (inclusiv cele în care erau virate venituri salariale), a fost notificat de Banca sa-?i plateasca datoriile, nu a facut niciun demers în rezolvarea situa?iei, pentru ca apoi sa depuna reclama?ie la ANPC.


(63)ANPC trebuia sa ?ina cont ?i de faptul ca buna-credin?a în executarea contractului trebuie sa existe din partea ambilor co-contractan?i, aceasta autoritate nefiind îndrepta?ita a comite un exces de putere ?i a se erija în aparatorul unor debitori care în mod repetat nu-?i îndeplinesc obliga?iile asumate fa?a de partenerii lor contractuali.


(64)În ce prive?te excesul de putere, definit de art. 2 lit. n) din Legea 554/2004, ca "exercitarea dreptului de apreciere al autorita?ilor publice prin încalcarea limitelor competen?ei prevazute de lege sau prin încalcarea drepturilor ?i liberta?ilor ceta?enilor", înalta Curte a re?inut ca art. 2 alin. 1 lit. n) din Legea 554/2004 ofera o consacrare normativa atribu?iei instan?ei de a examina conduita autorita?ilor publice inclusiv din perspectiva modului de exercitare a puterii discre?ionare ?i încadrarii ei în limitele marjei de apreciere conferite de lege, raspunzând imperativului men?inerii unui echilibru rezonabil între interesul public ?i drepturile subiective sau interesele legitime private ce pot fi lezate prin actele administrative .


(65)Din aceasta perspectiva, instan?a este în masura a observa ca ANPC a emis actele administrative contestate prin savâr?irea unui veritabil exces de putere, încalcând drepturile contractuale ale Subscrisei la încasarea sumelor cuvenite, derivând din contractele încheiate cu cei doi clien?i.


3.5. MASURA LUATA DE BANCA ESTE CONFORMA DISPOZI?IILOR LEGALE ÎN MATERIE


(66)Debitarea automata a conturilor curente ale celor doi clien?i este o masura conforma cu dispozi?iile legale în materia contului curent bancar.


(67)În primul rând, regimul juridic al conturilor bancare curente este acela al unor conturi curente standard, deschise oricaror opera?iuni de creditare, conturi în care intra diverse sume de bani, cu diverse scopuri ?i din diverse surse, fara vreo monitorizare sau vreo limitare a provenien?ei acestora.


(68)În al doilea rând, trebuie luat în considerare faptul ca banii reprezinta un bun fungibil, ceea ce înseamna ca, pe parcursul circuitului lor civil si comercial, ei se regasesc în posesia unei persoane ca ?i bunuri de gen. Transpus la cazul unui cont bancar, acest principiu înseamna ca odata depu?i într-un cont, banii î?i pierd individualitatea ?i reprezinta disponibil în cont sau sold creditor al contului, având un regim juridic unitar, iar acest regim juridic înseamna un drept de crean?a pe care titularul de cont îl are fa?a de banca.


(69)Acest regim juridic rezulta fara echivoc din dispozi?iile art. 2184 - art. 2191 din Noul Codul Civil, conform carora contul bancar curent este un depozit de fonduri la banca, ?i, fiind vorba de un bun fungibil, la momentul depunerii banilor în cont are loc un transfer de proprietate asupra banilor (în accep?iunea lor fizica) de la deponent la banca, deponentul dobândind concomitent asupra bancii un drept de crean?a cu privire la sumele de bani eviden?iate în cont, privite în întregul lor.


(70)Doctrina juridica define?te contul curent bancar ca fiind "un depozit remunerat de bani, fara termen (la vedere), peste care se suprapune, de regula, ?i un mandat acordat bancii de titularul contului pentru a efectua diferite pla?i sau opera?iuni din cont în numele ?i pe seama titularului. Banca-deponent devine proprietar al banilor depu?i (care î?i pierd individualitatea dupa depunerea lor în contul curent), titularul contului având doar dreptul de crean?a asupra banilor."


(71)În acest sens, art. 2191 Cod Civil- Depozitul de fonduri prevede expres:


"(1) Prin constituirea unui depozit de fonduri la o institu?ie de credit, aceasta dobânde?te proprietatea asupra sumelor de bani depuse ?i este obligata sa restituie aceea?i cantitate monetara, de aceea?i specie, la termenul convenit sau, dupa caz, oricând, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de par?i ori, în lipsa, de uzan?e."


(72)Pe de alta parte, se arata în doctrina de specialitate (prof. Gh. P______), "contul curent bancar are ?i o componenta de mandat, în care banca are calitatea de mandatar pentru titularul contului, calitate în care banca poate efectua pla?i în numele ?i pe seama titularului contului. în fine, sumele aflate în contul curent pot fi debitate automat de banca (sumele sunt trase din cont pentru acoperirea datoriilor titularului contului catre banca) sau pot fi supuse unor compensari între banca ?i titularul contului" .


(73)Compensarea reciproca a soldurilor, în cazul contului bancar curent, este prevazuta expres de art. 2185 din Noul Cod Civil: "În cazul în care între institu?ia de credit ?i client exista mai multe raporturi juridice sau mai multe conturi, chiar ?i în monede diferite, soldurile active ?i pasive se compenseaza reciproc, afara de cazul în care par?ile au convenit altfel."


(74)Prin urmare, în conformitate cu art. 2185 NCC, între banca ?i titularul contului curent bancar opereaza compensari reciproce între solduri active (creditor) ?i solduri pasive (debitor), fie ca este vorba de acela?i cont, fie ca este vorba de compensari între mai multe conturi sau raporturi juridice.


(75)Efectul de compensa?ie rezulta, deci, din lege (ope legis), vorbim despre o compensa?ie legala, care opereaza de drept. Un astfel de efect ar fi fost înlaturat numai daca s-ar fi convenit altfel de catre par?i. Or, dimpotriva, în cazul nostru nu numai ca nu s-a convenit altfel, ci par?ile au întarit acest principiu prin reglementarea expresa a acestei compensari/ debitari automate.


(76)Prin urmare, obliga?ia de compensare instituita de art. 2185 din Noul Cod Civil e dublata de o prevedere contractuala. Deci, chiar daca în contract nu s-ar fi prevazut aceasta compensare, ea opera de drept, pentru ca a?a prevede legea.


(77)Nicaieri în cuprinsul textului de lege men?ionat ?i nici în cuprinsul în?elegerii contractuale dintre par?i nu se men?ioneaza ca, daca soldul activ (disponibilul existent în contul curent) provine din venituri salariale, o astfel de compensare nu poate opera. Dimpotriva, clientul a autorizat Banca sa opereze aceasta compensare pentru orice cont, cunoscând ca avea deschis la Banca contul curent în care îi erau virate ?i drepturi salariale.


(78)în acest sens, prof. Gh. P______, în comentariile la art. 2185 din Noul Cod Civil, arata în mod expres:


"Debitarea automata a conturilor (banca trage din contul curent sumele pe care i le datoreaza titularul contului, fie cele rezultate din contractul de cont curent, în sine, fie cele rezultate din alte raporturi juridice între banca ?i titularul contului) este o forma de compensare, în sensul art. 2185 NCC. Aceasta opera?iune, care este agreata de banca ?i de titularul contului prin contract sau prin în?elegere expresa ulterioara, nu este o executare silita, ci o realizare în natura a unei clauze din contract. (...)


Executarea silita asupra sumelor din contul curent care reprezinta salariul titularului contului curent se poate efectua în limita unei treimi din salariu; restul de 2/3 din sumele reprezentând salarii lunar sunt insesizabile (art. 409 C.proc.civ.). Compensarea reciproca a soldurilor, în general, ?i debitarea automata a conturilor nu sunt, însa, forme de executare silita; în consecin?a, în aceste cazuri nu este aplicabila regula insesizabilita?ii celor doua treimi din salariu".


(79)Prin urmare, limitele urmaririi veniturilor din salarii, prevazute actualmente de art. 728 Cod Pr. Civ, care este o prevedere speciala în procedura executarii silite prin poprire, nu se aplica în cazul nostru. în spe?a de fa?a, nu s-a început procedura de executare silita a debitorului prin poprire, ci doar s-au pus în aplicare clauzele contractuale, astfel cum au fost agreate de par?i. Executarea mandatului ?i îndeplinirea obliga?iei legale de compensare reciproca a soldurilor si datoriilor s-au derulat în executarea fireasca a rela?iei contractuale dintre par?i ?i nu reprezinta o executare silita astfel încât sa intre sub inciden?a prevederilor din Codul de procedura civila.


(80)În consecin?a, rezulta în mod evident, din dispozi?iile legale mai sus-men?ionate, ca debitarea automata a contului curent, realizata de banca, este o opera?iune legala ?i legitima, calificarea de catre ANPC a acestei fapte ca ?i practica comerciala incorecta, cu consecin?a impunerii masurii încetarii ei, neavând niciun fundament legal.


(81)Din perspectiva consecin?elor, totodata, trebuie observat ?i faptul ca impunerea, în mod nelegal, de catre ANPC a limitelor în care sa se realizeze opera?iunea de debitare automata ar fi de natura sa genereze consecin?e economice grave nu numai pentru banca, ci ?i pentru clien?ii acesteia.


(82)Astfel, daca nu s-ar da eficien?a dispozi?iilor legale ?i prevederilor contractuale, în sensul debitarii conturilor curente, ar însemna ca, în realitate, nivelul creditului pe care o banca l-ar putea acorda clientului sau ar trebui sa fie foarte mic ?i ca, deci, gradul de îndatorare al clientului ar trebui sa se situeze la cel mult 33% din venituri (cât ar dori acum clientul rau-platnic sa i se aplice). în acest fel, bancile nu vor mai putea acorda credite la un nivel care sa permita consumatorilor achizi?ionarea imobilelor sau satisfacerea altor nevoi personale, întrucât, în mod evident, nivelul unui credit la care va putea avea acces o persoana fizica se va reduce cu cel pu?in 50% fa?a de nivelul actual, fiind binecunoscut faptul ca majoritatea consumatorilor au ca ?i sursa de venit salariul sau pensia. Or, este de notorietate cum clien?ii bancii sunt cei care, dorind sa beneficieze de credite pentru satisfacerea obiectivelor lor, aduc la momentul evaluarii veniturile tuturor membrilor de familie, pentru a se situa la un punctaj cât mai ridicat de acordare a creditului.


(83)Din aceasta perspectiva, interpretarea gre?ita a ANPC vine în totala contradic?ie ?i cu reglementarile legale emise de Banca Na?ionala a României care, prin regulamentele pe care le-a emis de-a lungul timpului, a prevazut un grad de îndatorare de 70-80% din totalul veniturilor împrumuta?ilor (?i care, din dorin?a de a ob?ine credite, aduc veniturile întregii familii, astfel cum am men?ionat mai sus), iar nu un procent mai mic, cum ar dori acum clien?ii rau-platnici sa li se aplice pentru obliga?iile contractuale asumate.


(84)A?a fiind, ac?iunea ANPC este contrara legii ?i reprezinta o imixtiune nepermisa în mecanismul contractual ?i acordul de voin?a al par?ilor, con?tient exprimat, fiind în dezacord ?i cu reglementarile emise de catre autoritatea de supraveghere si control specifica (i.e. Banca Na?ionala a României).


(85)În concluzie, pentru argumentele de mai sus, debitarea conturilor curente ale celor doi clien?i cu sumele necesare pentru acoperirea datoriilor acestora este corecta ?i respecta atât prevederile contractuale, cât ?i pe cele legale în materie, neputând în niciun caz fi considerata o practica comerciala incorecta.


 


NELEGALITATEA ACTELOR ADMINISTRATIVE CONTESTATE, PENTRU LIPSA MOTIVARII


(86)Lipsa motivarii actului administrativ constituie temei al anularii actului administrativ, dat fiind ca, în lumina dispozi?iilor art. 31 alin. 2 din Constitu?ie, obliga?ia motivarii actului administrativ constituie o garan?ie împotriva arbitrariului administra?iei publice ?i se impune cu deosebire în cazul actelor prin care se modifica ori se suprima drepturi sau situa?ii juridice individuale ?i subiective, cum este cazul actelor administrative în spe?a.


(87)Conform doctrinei juridice ?i jurispruden?ei în materie, motivarea trebuie sa cuprinda elementele de fapt ?i de drept care, pe de o parte, sa permita destinatarilor sa cunoasca ?i sa evalueze temeiurile ?i efectele deciziei, iar pe de alta parte, sa faca posibila exercitarea controlului de legalitate .


(88)De asemenea, în contextul în care, potrivit jurispruden?ei Cur?ii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la aplicabilitatea art. 6 al Conven?iei Europene a Drepturilor Omului, termenul de instan?a nu trebuie interpretat în sensul ca acesta vizeaza doar instan?ele de tip clasic, integrate în sistemul judiciar al statului (Cauza Sramek, hotarârea din 22 octombrie 1984), ci ?i alte autorita?i publice care emit decizii privitoare la drepturi ?i liberta?i ale persoanelor, mutatis mutandis, obligativitatea motivarii actelor administrative este supusa acelora?i exigen?e impuse de art. 6 al Conven?iei. Astfel, potrivit jurispruden?ei Cur?ii Europene a Drepturilor Omului, privitoare la obligativitatea motivarii deciziilor instan?elor (având în?elesul de tribunal ?i alte autorita?i publice), obliga?ia motivarii deciziei chiar daca nu presupune un raspuns detaliat, impune o examinare în mod real a problemelor esen?iale care i-au fost supuse, ?i nu doar sa reia pur ?i simplu concluziile unei instan?e inferioare .


(89)Or, în cauza:


-Ordinul nr. 98/24.03.2014 nu este clar motivat, nefiind respectate exigen?ele art. 12 alin.(2) din Legea 363/2007, astfel cum am men?ionat anterior,


-Adresa de raspuns nr. 870/09.05.2014 nu face decât sa reia constatarile organului de control cuprinse în Procesul verbal de contraven?ie nr. xxxxxxx/24.03.2014, reiterate ?i în Ordinul nr.98/24.03.2014.


(90)în Adresa nr. 870/09.05.2014, ANPC nu analizeaza în niciun fel sus?inerile ?i motivele de nelegalitate invocate de Subscrisa în plângerea prealabila, nici înscrisurile depuse în proba?iune, ignorându-le complet. ANPC nu face decât sa citeze pasaje din cuprinsul Ordinului contestat, pentru ca apoi sa ajunga la concluzia eronata ca Ordinul respectiv este temeinic ?i legal.


(91)Având în vedere ca, astfel cum a aratat mai sus ?i cum a statuat întreaga doctrina ?i practica judiciara în materie, necesitatea motivarii în fapt ?i în drept a deciziilor autorita?ilor publice constituie o condi?ie indispensabila de legalitate a acestora, actele administrative emise de ANPC, în lipsa motivarii, sunt acte administrative nule.


În drept: art. 1 alin. 1, art. 8 alin. 1 ?i art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, art.12 alin.(3) din Legea nr.363/2007, precum ?i textele de lege invocate în prezenta ac?iune, ca ?i jurispruden?a europeana ?i principiile de drept aplicabile.


Pârâta A__________ NA?IONALA PENTRU PROTEC?IA CONSUMATORILOR a formulat ÎNTÂMPINARE împotriva cererii de chemare în judecata formulata de reclamanta R_________ BANK S.A., solicitând respingerea acesteia ca nefondata ?i neîntemeiata, ?i în consecin?a men?inerea în integralitate a dispozi?iilor Ordinului nr. 98/25.03.2014 emis de Pre?edintele Autorita?ii Na?ionale pentru Protec?ia Consumatorilor, ca temeinic ?i legal.


În motivarea întâmpinarii pârâta a aratat urmatoarele:


La baza emiterii actului administrativ a stat procesul-verbal de constatare a contraven?iei nr. xxxxxxx/24.03.2014.


În reclama?ia nr. 6863 din 18.12.2013 petentul reclama faptul ca R_________ Bank a procedat la re?inerea integrala a drepturilor sale salariale din data de 13.11.2013. Petentul este titularul unui card de credit cu limita în valoare de 4660 lei acordat la data de 28.11.2012 ?i a unui card de credit Citi Vodafone acordat de Citibank la data de 05.12.2012. Deasemenea acesta este titularul unui cont curent în lei deschis la 17.12.2007, cont în care îi sunt virate drepturile salariale. La data de 01.07.2013 produsele din portofoliul Citibank au fost transferate catre R_________ Bank lucru notificat acestuia, drept pentru care R_________ Bank dobânde?te toate drepturile ?i obliga?iile rezultate din contractele încheiate de consumatorii Citibank. Din punctul de vedere scris al bancii 782/27.01.2014 rezulta faptul ca la data transferului limita de credit acordata de Citibank a fost retrasa la 11.09.2013 data la care se înregistrau 224 zile de întârziere la plata sumei în valoare de 5392.78 lei, balan?a care a fost transferata la Raiffesein Bank (fara a fi transferata ?i limita acordata). La documentele ata?ate reprezentan?ii R_________ Bank nu au depus documente din care sa reiasa faptul ca pentru acest produs consumatorul înregistreaza întârzieri ?i sume restante, dar în punctul de vedere se men?ioneaza faptul ca de?i linia de credit a fost retrasa din 11.09.2013 sumele datorate în baza contractului cu Citibank sunt scadente ?i trebuie încasate de R_________.


La data de 16.12.2013 a?a cum reiese ?i din extrasul de cont, R_________ Bank procedeaza la retragerea sumei de 1683.78 lei din contul curent, contul în care erau virate drepturile salariale, motivul fiind întârzieri la plata ratelor la cârdul de credit acordat de R_________ ?i la datoria din contractul de card acordat de Citibank. Din verificarile efectuate ?i din documentele ata?ate de?i conform sus?inerilor R_________ linia de credit a fost retrasa nu s-a demarat nici un fel de procedura cum ar fi declararea scadenta anticipat. R_________ sus?ine ca aceasta retragere a drepturilor salariale s-a efectuat în baza faptului ca prin clauza prevazuta la punctul F din Condi?iile de Creditare ?i Utilizare Aplicabile Cârdurilor de Credit, utilizatorul principal autorizeaza banca sa încaseze, fara acceptul sau prealabil, orice suma datorata si neonorata la scadenta, prin debitarea automata a oricarui cont deschis pe numele sau la Banca. In cazul în care este necesara efectuarea unui schimb valutar în acest scop. Banca este autorizata sa efectueze aceasta opera?iune în numele si în contul Utilizatorului principal, utilizând calita?ile bancii în ziua tranzac?iei ?i prin clauza prevazuta la punctul 8.6.3 lit. d din contractul încheiat cu Citibank unde se prevede: În baza împuternicirii acordate de banca de catre De?inatorul de Card Principal, banca poate debita orice cont deschis pe numele sau la Banca (daca este cazul), pentru recuperarea obliga?iilor de plata, cu prioritate fata de alte debite ale De?inatorului de Card, cu respectarea excep?iilor prevazute de lege. Pentru efectuarea rambursarilor prin debitarea unui cont. De?inatorul autorizeaza în mod expres Banca sa efectueze orice schimb valutar din disponibilul sau utilizând cota?iile Bancii. Schimbul valutar se va realiza fara acordul prealabil al de?inatorului si fara ca acesta sa completeze formularele necesare pentru efectuarea de schimburi valutare, pe baza mandatului acordat bancii prin prezenta clauza. Dupa cum se poate observa aceste clauze prin care R_________ a procedat la re?inerea întregii sume provenite din drepturile salariale sunt clauze care se refera la debitarea oricaror altor conturi, nefacându-se ?i la conturile în care sunt virate drepturile salariale. Totodata reprezentan?ii bancii nu au depus nici un alt document din care sa rezulte consim?amântul expres al consumatorului prin care acesta autorizeaza banca sa-i debiteze conturile, ?i mai ales contul în care îi sunt virate drepturile salariale. De asemenea men?ioneaza faptul ca cele doua contracte de credit prevad comisioane penalizatoare în cazul în care nu sunt achitate ?i mai mult decât atât pentru suma transferata de la Citibank nu s-a facut dovada prin care banca i-a adus la cuno?tin?a aceste datorii.


În reclama?ia 1302 din 11.02.2014 petentul reclama faptul ca Banca R_________ a procedat la blocarea întregului venit salariat pentru acoperirea datoriilor. Petentul este titularul unui cont curent deschis la data de 05.10.2010, a unui descoperit de cont ata?at, la data de 04.05.2012 ?i a unui card de credit acordat la data de 27.04.2012. La data de 10.01.2014, data la care contul consumatorului a fost alimentat cu suma de 1037 lei, contul a fost debitat de catre R_________ cu suma de 1023.44 lei. Conform punctului de vedere scris al R_________ Bank SA 2237 din 04.03.2014, aceasta sus?ine ca a retras întreaga suma provenita din drepturile salariale în vederea acoperirii par?iale a restan?elor pe care consumatorul le înregistreaza la cârdul de credit ?i la descoperitul de cont. De asemenea aceasta sus?ine ca retragerea drepturilor salariale s-a efectuat conform clauzei prevazute la punctul 13 din Condi?iile de Creditare ?i Utilizare Aplicabile Cârdurilor de Credit, Împrumutatul autorizeaza banca sa încaseze, fara acceptul sau prealabil expres, orice suma datorata în baza prezentului contract si neachitata la scadenta, prin debitarea automata a oricarui cont curent sau de depozit (chiar neajuns la termen) deschis pe numele sau la Banca. Daca este necesara efectuarea unui schimb valutar în acest scop, Banca este autorizata sa efectueze aceasta opera?iune în numele ?i în contul Utilizatorului principal, utilizând propriile cota?ii în vigoare la data opera?iunii de schimb. Împrumutatul în cazul înregistrarii în C___ a Overdraftului neautorizat, împuternice?te banca sa solicite în numele sau si pentru subsemnatul. Angajatorului meu, ?i/sau, dupa caz, Casei teritoriale de Pensii si/sau chiria?ului meu, ori succesorilor în drepturi ale acestora, virarea în contul curent deschis pe numele meu la banca, sau a unei par?i din veniturile mele lunare, corespunzatoare crean?elor scadente ?i neachitate conform acestui contract. In acest scop banca poate dezvalui acestora informa?ii despre calitatea subsemnatului de client al bancii, o copie a prezentului contract, precum si date despre derularea acestuia."


Clauzele contractuale prin care banca î?i rezerva dreptul de a debita orice cont al consumatorilor, clauze ce sunt de natura al pune pe consumator în imposibilitatea de a-?i asigura existen?a zilnica, este o practica comerciala incorecta. Astfel, în cazul pla?ii cu întârziere a ratelor, contractul prevede obliga?ia împrumutatului de a plati penalita?i de întârziere, care ar putea fi mai mici decât pierderile suferite de consumator în cazul în care banca debiteaza întreg contul în care îi sunt virate drepturile salariale. Pe de alta parte, banca nu se obliga sa procedeze într-un anumit fel, constant pe toata perioada creditului, pentru a da posibilitatea împrumutatului sa anticipeze consecin?a necreditarii contului curent cu suma de rambursat, ci î?i rezerva doar dreptul la debitarea conturilor în orice moment, urmând a aprecia de la caz la caz, fara sa dea vreo explica?ie sau a raspunde de daunele cauzate, care varianta îi este convenabila (perceperea de penalita?i pentru întârziere sau debitarea întregii sume cu titlu de drept salarial sau, de ce nu, încasarea de penalita?i de întârziere pentru o anumita perioada, dupa care debitarea drepturilor salariale). Alegerea variantei celei mai pu?in costisitoare trebuie sa apar?ina debitorului, posibilitatea bancii de a ac?iona în orice fel, fiind susceptibila de abuzuri.


Dupa cum lesne se poate observa operatorul economic R_________ BANK SA încalca articolului 4 alin. (1) litera a) din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercian?ilor în rela?ia cu consumatorii ?i armonizarea reglementarilor cu legisla?ia europeana privind protec?ia consumatorilor, cu modificarile ulterioare.


Potrivit atât normelor legale, cât ?i doctrinei ?i jurispruden?ei în materie, atâta timp cât rela?ia comerciala dintre par?i are la baza semnarea unui contract, de orice natura, se va avea în vedere întinderea efectelor pe care acest act juridic le produce în timp fa?a de cocontractan?i.


Astfel, starea de fapt care a constituit de altfel obiectul controlului efectuat de agen?ii constatatori l-a constituit verificarea derularii raporturilor contractuale.


În acest sens, men?ioneaza ca în spe?a vorbim de contracte de credit, acte juridice pe care doctrina le-a definit în mod general ca fiind acte juridice bilaterale cu executare succesiva, dar care, din punct de vedere al con?inutului lor sub aspectul clauzelor înserate, dobândesc natura juridica a unor contracte de adeziune, data fiind impunerea de catre operatorul economic, în mod unilateral, a unor obliga?ii de plata ce exced cadrului contractual convenit de par?i.


Faptul ca un contract de credit producator de efecte juridice în timp, care comporta o anumita repetabilitate, sufera în interiorul perioadei sale de derulare modificari esen?iale de structura ?i con?inut (respectiv modificarea raportului obliga?ional), modificari survenite ca urmare a adoptarii unor decizii cu caracter unilateral, poate fi lesne considerat ca intrând în categoria faptelor juridice cu con?inut contraven?ional. Apreciem astfel ca, în mod corect agentul constatator a raportat faptele în la situa?ii concrete, reale, palpabile prin prisma modificarii cheltuielilor pe care consumatorul este obligat sa le suporte.


Astfel, apreciaza ca fapta contraven?ionala constatata prin procesul verbal de constatare al contraven?iei care a stat la baza emiterii ordinului contestat se înscrie întocmai în categoria caracteristicilor impuse de lege, întrunind toate condi?iile spre a fi definite ?i sanc?ionate ca atare.


Din modul de redactare al clauzelor contractului de credit se poate observa u?urin?a cu care operatorul economic în?elege sa utilizeze anumite terminologii, considerate esen?iale, fara a lua în calcul ?i puterea de în?elegere a consumatorului persoana fizica luat individual.


Apreciaza astfel ca, prin modul deosebit de elaborat de redactare a textului, claritatea ?i coeren?a clauzelor se disipeaza, pierzându-?i astfel din în?elesul contextual general.


Coroborând textul legal precizat cu situa?ia de fapt constatata de catre agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contraven?iei se poate lesne observa corecta încadrare a faptelor pe dispozi?iile art. 4 aliniat 1 lit. a) din Legea nr. 363/2007, respectiv, practica ce consta în decizia unilaterala a bancii de debitare intrega a venitului salarial al consumatorului, venit de natura a-i asigura acestuia traiul zilnic, practica contrara diligentelor profesionale prin care se în?elege ,,competen?a ?i grija a?teptata, în mod rezonabil, de un consumator din partea comercian?ilor, în conformitate cu practicile corecte de pia?a ?i/sau cu principiul general al bunei-credin?e, în domeniul de activitate al acestora"


În drept, prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificarile ?i completarile ulterioare, Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercian?ilor în rela?ia cu consumatorii ?i armonizarea reglementarilor cu legisla?ia europeana privind protec?ia consumatorilor ?i pe dispozi?iile H.G nr. 700/2012 privind organizarea ?i func?ionarea Autorita?ii Na?ionale pentru Protec?ia Consumatorilor.


Analizând actele dosarului, Curtea re?ine urmatoarele:


Prin Ordinul nr. 98/25.03.2014, emis de Pre?edintele ANPC, s-a dispus încetarea practicii comerciale incorecte, utilizata de reclamanta, practica ce consta în decizia unilaterala a acesteia de a debita integral venitul salarial al consumatorului, practica ce este contrara diligen?elor profesionale.


În cuprinsul deciziei s-a re?inut, în esen?a, ca reclamanta a retras sume din conturile curente apar?inând unor peten?i ce aveau carduri de credit emise de reclamanta, în vederea acoperirii sumelor datorate de catre ace?tia. A__________ pârâta a re?inut ca „clauzele contractuale prin care banca î?i rezerva dreptul de a debita orice cont al consumatorilor, clauze ce sunt de natura a-l pune pe consumator în imposibilitatea de a-?i asigura existen?a zilnica, este o practica comerciala incorecta”.


Curtea apreciaza ca ordinul atacat este nelegal, în condi?iile în care art. 12 alin. 2 din Legea nr. 363/2007 prevede obliga?ia motivarii ordinului prin care se constata caracterul incorect al unei practici comerciale, iar motivarea acestuia este contradictorie – daca în art. 1 al ordinului se re?ine ca decizia unilaterala a bancii de debitare integrala a venitului salarial al consumatorului constituie o practica comerciala incorecta, în art. 2 se re?ine caracterul de practica comerciala incorecta al clauzelor contractuale prin care banca î?i rezerva dreptul de a debita orice cont al consumatorilor. Or, în mod evident, o motivare contradictorie ce poarta asupra unui element esen?ial al actului administrativ atacat (respectiv ac?iunea sau omisiunea ce constituie practica comerciala incorecta) echivaleaza cu lipsa motivarii.


Curtea apreciaza ca clauzele contractuale nu pot constitui o practica comerciala, în condi?iile în care aceasta este definita de art. 2 lit. d) din Legea nr. 363/2007 drept orice „ac?iune, omisiune, comportament, demers sau prezentare comerciala, inclusiv publicitate ?i comercializare, efectuate de un comerciant, în strânsa legatura cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor”. Practica comerciala este, deci, o ac?iune concreta a comerciantului ce are loc în faza pre-contractuala în scopul promovarii sau vânzarii unui produs, neputându-se materializa într-o clauza contractuala.


Pe de alta parte, daca s-ar aprecia ca practica comerciala sanc?ionata consta în ac?iunea de debitare a conturilor curente ale consumatorilor, Curtea constata ca aceasta ac?iune nu este una incorecta, fiind efectuata în temeiul clauzelor contractuale dintre societatea bancara reclamanta ?i consumatori. Or, potrivit art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 363/2007, acest act normativ nu aduce atingere dispozi?iilor legale ce reglementeaza contractele ?i, în special, prevederilor referitoare la validitatea, întocmirea sau efectele contractelor.


Curtea constata ca prin întâmpinarea depusa, autoritatea pârâta reia motivarea din cuprinsul ordinului atacat, fara a raspunde efectiv motivelor din cererea de chemare în judecata.


Fa?a de aceste împrejurari ?i vazând dispozi?iile art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea va anula ordinul atacat.


Curtea va respinge capatul de cerere având ca obiect anularea adresei de respingere a plângerii prealabile, având în vedere ca, astfel cum rezulta din prevederile art. 1, 8 ?i 18 din Legea nr. 554/2004, obiectul ac?iunii în contencios administrativ este actul administrativ ?i nu raspunsul la plângerea prealabila.


În temeiul art. 453 alin. 1, 2 NCPC, Curtea va obliga pârâta la 8279,94 lei cheltuieli de judecata catre reclamanta, suma reprezentând contravaloarea onorariului de avocat platit de aceasta din urma ?i taxa de timbru aferenta preten?iilor admise.


PENTRU ACESTE MOTIVE


ÎN NUMELE LEGII


HOTARA?TE:


Admite în parte ac?iunea formulata de reclamanta R_________ BANK S.A., cu sediul ales la SCA N_____ D________ Kingston Petersen, Bucure?ti, Bucharest Business Park, ____________________________.1A, ________________, sector 1, în contradictoriu cu pârâta A__________ NA?IONALA PENTRU PROTEC?IA CONSUMATORILOR (ANPC), cu sediul în Bucure?ti, _______________________, sector 1.


Anuleaza Ordinul Pre?edintelui ANPC nr. 98/25.03.2014.


Respinge cererea de anulare a adresei nr. 870/09.05.2014.


Obliga pârâta la 8279,94 lei cheltuieli de judecata catre reclamanta.


Cu recurs în 15 zile de la comunicare.


Pronun?ata în ?edin?a publica, azi 19.12.2014.


Warning: mysql_free_result() expects parameter 1 to be resource, null given in /home/bancherul/public_html/print.php on line 104