www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Guvernul nu este de acord cu modificarea legii privind cesiunea (vanzarea) de catre banci a creditelor neperformante catre firmele de recuperare creante

Autor: Bancherul.ro
2017-09-07 21:13

Guvernul a transmis Parlamentului ca nu este de acord cu un proiect de lege initiat de deputatul UDMR Mate Andras prin care se modifica prevederile OUG 50/2010 privind cesiuna creantelor (creditelor) detinute de banci catre firmele de recuperare creante.


Propunerea legislativa vizeaza patru modificari importante ale actualelor norme privind cesiunea creantelor:


1. contractul de credit, contractul de ipoteca si alte inscrisuri privind garantarea imprumutului nu mai reprezinta titluri executorii pentru cesionari (firmele de recuperare creante), ca in prezent, ci doar pentru banci.


Ce inseamna asta: ca firma de recuperare nu va putea trece imediat la executarea silita a datornicului, ci va trebui sa obtina in acest sens o hotarare judecatoreasca, astfel ca procesul de recuperare a datoriilor va fi mult mai indelungat decat in prezent. “Haterii” bancilor se chinuie de mult sa anuleze nu doar firmelor de recuperare creante, ci si bancilor, dreptul de a-si executa silit clientii fara acordul instantelor de judecata. Ultima initiativa legislativa in acest sens a fost depusa anul trecut la Senat, fiind semnata de 93 de senatori si deputati din toate partidele, printre care, fireste, senatorul PNL Daniel Zamfir, prietenul avocatului Piperea. (vezi aici detalii)


Proiectul de lege, abandonat in perioada vacantei de vara, a fost trimis zilele trecute la Guvern pentru obtinerea unui aviz.


2. Proiectul de lege interzice firmelor de recuperare sa impuna comisioane, dobanzi, dobanzi penalizatoare sau orice alte costuri cu privire la creditele cesionate.


3. Firmele de recuperare creante sunt obligate sa-si informeze datornicii ca acestia pot cere judecatorilor anularea executarii silite, daca aceasta este prescrisa.


Potrivit legii (Codul de procedura civila, art.706) executarea silita nu mai este valabila (se prescrie) daca timp de 3 (trei) ani banca nu a initat procedura de executare silita, adica de la data la care creditul a fost declarat scandent anticipat (de regula dupa 90 de zile de intarzieri).


“Acest aspect se impune a fi reglementat intr-un mod riguros intrucat, de cele mai multe ori, societatile de recuperare creante pun in executare silita titluri prescrise profitand de faptul ca debitorii nu au cunostinte legale in domeniu si nici nu dispun de resursele materiale necesare pentru a apela la seviciile de consultanta juridica ale unui avocat”, se arata in motivarea proiectului de lege.


Intr-adevar, dreptul la prescrierea (anularea) datoriilor este necunoscut de multi oameni, dovada stand si reclamatiile primite pe site-ul dedicat, Reclamatiibanci.ro. (vezi aici un exemplu)


4. Cesiunea creditului sa se notifice de catre cedent (banca sau IFN) consumatorului, in termen de 10 zile de la incheierea contractului de cesiune, prin intermediul executorului judecatoresc, nu prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, cum se face in prezent.


Initiatorii motiveaza aceasta modificare prin existenta in practica a unor probleme de interpretare a notificarilor, fara a se oferi exemple. Numai ca in cazul in care notificarile privind cesiunea vor fi trimise prin intermediul executorilor judecatoresti, acestia ar putea impune costuri suplimentare pentru consumatori, cum se intampla si in cazul procedurii de executare silita.


Cum justifica Guvernul refuzul de a sustine legea


Guvernul isi justifica avizul negativ pentru modificarea OUG 50/2010 sustinand ca problemele legate de cesionarea creditelor au fost recent reglementate prin adoptarea de catre Guvern, anul trecut, a OUG 52/2016, in vigoare in prezent, in curs de adoptare de catre Parlament, care transpune in legislatia nationala Directiva 17/2014 privind creditele ipotecare.


Guvernul apreciaza ca OUG 52/2016 “ofera o inalta protectie consumatorilor in situatia cesiunii de creanta”, astfel ca nu se justifica noi modificari in acest sens.


Pe de alta parte, Guvernul vine cu un contraargument in extenso referitor la efectele initiativei legislative asupra Programului Prima Casa:


“Mentionam ca sintagma “cesiune de creanta” este diferita de sfera de aplicabilitate a art.70 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.50/2010, potrivit doctrinei creanta fiind suma datorata de beneficiar dupa trecerea la restanta a creditului, moment in care aceasta devine certa si exigibila.


Cesionarea contractului de credit este strict reglementata de legislatia speciala, aplicabila Programului (Prima Casa). Astfel, Finantatorul are dreptul sa isi transfere portofoliul de credite aflate in derulare in cadrul Programului catre orice alt finantator care indeplineste criteriile de eligibilitate in cadrul Programului, in limita plafonului alocat si utilizat, cu conditia notificarii cesiunii catre beneficiari si fara a afecta drepturile si obligatiile beneficiarilor din contractele in curs de derulare, potrivit prevederilor art. 3.7 alin (1) din anexa nr.6 la Ordinul ministrului finantelor publice si ministrului intreprinderilor mici si mijlocii, comertului si mediului de afaceri nr. 2225/994/2009 pentru aprobarea Conventiei privind implementarea programului Prima Casa si a Conventiei de garantare si pentru reglementarea unor masuri necesare pentru aplicarea prevederilor art. 10 din anexa nr.1 la Hotararea Guvernului nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului Prima Casa, cu modificarile si completarile ulterioare.


Finantatorul poate transfera portofoliul sau de credite inclusiv catre un Finantator din afara Programului, care poate fi declarat eligibil in vederea preluarii portofoliului de garantii acordate de un finantator eligibil in cadrul Programului, sub conditia transmiterii catre Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) si Ministerul Finantelor Publice (MFP) a unui angajament privind respectarea nivelului costurilor totale pe care le va aplica finantarilor acordate in cadrul Programului, fara a afecta drepturile si obligatiile beneficiarilor din contractele de credit in derulare, cu cel putin 7 zile calendaristice inainte de data intrarii in vigoare a contractului de cesiune.(art. 3.7 alin (1) din Protocolul-cadru prevazut in Anexa nr.6 la Ordinul nr.2.225/994/2009, cu modificarile si completarile ulterioare).


Dupa cum se poate observa, in aceasta situatie, cesionarea nu mai este conditionata in mod expres de notificarea beneficiarului (notiunea se suprapune cu aceea de consumator in acceptiunea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.50/2010), ci cu notificarea FNGCIMM si a MFP. Asadar, cesiunea contractelor de credit acordate cu garantia statului este permisa in anumite conditii, contractele de garantare aferente acestor credite ramanand valabile fara a fi necesara incheierea de acte aditionale.


Avand in vedere ca la nivelul legislatiei speciale incidente este reglementata deja posibilitatea cesiunii contractelor de credit, consideram ca va deveni aplicabil principiul de drept “specialia generalibus derogant” (specialul deroga de la general).


In contextul celor de mai sus, notificarea cesiunii prin inlocuirea transmiterii acesteia prin mijloace obisnuite de comunicare care sa asigure posibilitatea confirmarii, cu aceea efectuata prin executor judecatoresc nu are impact asupra Programului, cu atat mai mult cu cat mare parte din actiunile promovate in fata instantelor de judecata de catre beneficiari sunt legate de invocarea lipsei notificarilor din partea bancii in varii situatii (de exemplu, cele legate de declararea exigibilitatii creditului); cu toate acestea, este de discutat in ce masura pot sa fie aplicabile consumatorului – beneficiar al programului Prima Cas – prevederile alin. (7) al art.71 din initiativa legislativa.


Este important de mentionat faptul ca garantiile care se acorda in cadrul Programului sunt “intuitu personae” (acordate in favoarea finantorului, in considerarea calitatii acestuia), accesul finantatorilor in cadrul programului guvernamental Prima Casa este strict controlat, acestora fiindu-le impuse unele criterii de eligibilitate.


In aceste conditii, avand in vedere necesitatea exercitatii functiei de monitorizare, precum si efortul pe care il presupune raportarea acordarilor si evidenta plafoanelor, in ceea ce priveste derularea Programului Prima Casa consideram ca este fezabila varianta cesiunii portofoliului de credite si nu a cesiunii creditelor individuale.


Cesiunea de creanta – avand in vedere faptul ca intre finantatorii participanti la Program si statul raman riscul suportarii pierderilor este impartit in procent de 50%, procent calculat la soldul finantarii, cesiunea de creanta nu se poate realiza decat pentru procentul suportat de banca (cesiunea intregii creante nu se poate fae decat in conditiile renuntarii la garantie, caz in care efectele initiativei nu sunt de interes pentru aplicarea Programului).


Potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2009 privind unele masuri in vederea implementarii programului “Prima Casa”, cu modificarile si completarile ulterioare, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) are competenta doar in ceea ce priveste recuperarea creantelor rezultate din garantiile acordare si platite institutiilor de credit in cadrul Programului conform procedurii reglementate de Legea nr.207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.


Astfel, in temeiul contractului de garantare care reprezinta titlu executoriu, ANAF procedeaza la valorificarea bunurilor in cadrul Programului Prima Casa.


Insa, avand in vedere ca sumele incasate ca urmare a valorificarii bunurilor se distribuie de catre organele fiscale competente dupa incasare, proportional cu procentul de garantare, consideram necesar ca, in cazul in care finantatorul ar cesiona creanta sa in favoarea unei alte institutii de credit sau unei terte persoane, sa se reglementeze de catre FNGCIMM impreuna cu MFP modalitatea in care este preluat rangul asupra imobilului de catre cesionar, precum si alte drepturi si obligatii ce revin atat cedentului cat si cesionarului.


In situatia in care asupra bunurilor imobile achizitionate prin Program este instituita ipoteca de rangul I proportional cu procentul de garantare stabilit potrivit legii, atat in favoarea statului roman, reprezentat de MFP, cat si a finantatorului, sumele incasate ca urmare a valorificarii se distribuie de catre organele competente ale ANAF dupa incasare, proportional cu procentul de garantare, dupa deducerea cheltuielilor de orice fel efectuate de catre acesta cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, cu prezentarea catre finantator a actelor doveditoare aferente acestor cheltuieli (Hotararea Guvernului nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului Prima Casa, cu modificarile si completarile ulterioare).


Intrucat legislatia speciala aplicabila Programului Prima Casa nu interzice in mod expres cesiunea de creanta, aceasta este, de principiu aplicabila. In acest stadiu, nu se mai pot pune in discutie caracteristicile garantiei (Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr.16/2012 si nr.5/2012), respectiv aspectele care tin de valabilitatea garantiei in conditiile cesionarii finantarii fara respectarea prevederilor legislatiei speciale.


Raman in discutie aspectele legate de valorificarea bunului de catre ANAF, valorificare care se face in beneficiul finantatorului, cu care exista incheiate conventii de colaborare (fie conventii de garantare, fie protocol-cadru).


In ceea ce priveste aspectul notificarii consumatorului, in cazul creditelor acordate cu garantia statului – acelasi cu beneficiarul din Programul “Prima Casa”, notificarea prin intermediul executorului judecatoresc nu poate aduce decat un plus de siguranta in procedura de comunicare, cu precizarea ca aceste costuuri se adauga la sumele de recuperat in contul beneficiarului.


Avand in vedere considerentele mentionate, Guvernul nu sustine adoptarea acestei initiative legislative in forma prezentata."