Curtea Constituțională - Decizia nr. 638 din 27 octombrie 2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportat la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite
Publicata in Monitorul Ofical al României nr. 121 din 14.02.2017
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel-Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Banca Românească - S.A. Membră a Grupului National Bank of Greece în Dosarul nr. 8.609/280/2016 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă și în Dosarul nr. 3.255/740/2016 al Judecătoriei Alexandria. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.332D/2016, la care a fost conexat Dosarul nr. 1.333D/2016.
2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11 octombrie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru data de 25 și, respectiv, 27 octombrie 2016, dată la care a pronunțat prezenta decizie.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
3. Prin Încheierea din 24 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.609/280/2016 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă, precum și prin Încheierea din 14 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.255/740/2016 al Judecătoriei Alexandria, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de pârâta Banca Românească - S.A. Membră a Grupului Național Bank of Greece în cauze civile având ca obiect acțiuni în constatare - dare în plată, conform Legii nr. 77/2016.
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituție deoarece, în temeiul acestor norme constituționale, legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfințite pe calea hotărârilor judecătorești, care se bucură de autoritate de lucru judecat. Legea nr. 77/2016, însă, prin art. 8 alin. (5), intervine asupra măsurilor stabilite de către instanțele judecătorești în două moduri, și anume, atât asupra litigiilor în care instanța a pronunțat o hotărâre definitivă și/sau irevocabilă, cât și în cele aflate în faza executărilor silite, stabilind că atât consumatorii împotriva cărora s-a pronunțat de către instanțele judecătorești o hotărâre cu privire la contractul de credit, cât și cei care se află în executare silită, indiferent de stadiul acesteia, pot solicita creditorului ștergerea datoriei decurgând din contractul de credit în integralitate, indiferent de stadiul procedurii judiciare sau extrajudiciare. Cu alte cuvinte, noua lege intervine asupra caracterului executoriu și/sau definitiv al unei hotărâri judecătorești, precum și asupra modalității de încetare a unei executări silite, stabilind că un consumator, indiferent de situația juridică la care este parte, poate solicita instanței modificarea acesteia în virtutea noii legi. Așa fiind, apreciază că Legea nr. 77/2016 contravine principiului separației puterilor în stat.
5. Referitor la art. 15 alin. (2) din Constituție, care consacră principiul neretroactivității legii civile, autoarea excepției de neconstituționalitate susține că, în totală contradicție cu dispozițiile Constituției și legii civile, legiuitorul a stabilit, prin art. 11 din Legea nr. 77/2016, că aceasta este aplicabilă atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată, inclusiv contractelor care formează obiectul unei executări silite. Arată că, astfel cum este prevăzut de art. 8 alin. (5) din actul normativ criticat, dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Deși legea nu prevede o clasificare sau exemplificare a noțiunii de contract în derulare, din examinarea legii în ansamblu, autoarea excepției apreciază că aceasta se aplică: contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii și care constituie titluri executorii în cadrul executărilor silite, contractelor care au format sau formează obiectul unor dosare supuse soluționării instanțelor de judecată pentru a stabili legalitatea acestora, prețul acestora, etc. Prin compararea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție cu cele ale art. 11 alin. (2) din Legea nr. 77/2016, este evident că legea dării în plată nu poate fi aplicabilă decât contractelor încheiate după intrarea în vigoare a acesteia. Totodată, arată că legea dării în plată stabilește că aceasta se aplică atât contractelor de credit încheiate direct cu instituțiile bancare, cât și celor cesionate de acestea altor persoane juridice, instituții nebancare. În susținerea criticii referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2), autoarea excepției invocă jurisprudența Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 745 din 3 noiembrie 2015, prin care s-a reținut că, potrivit principiului neretroactivității legii civile, "ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare".
6. În ceea ce privește art. 44 din Constituție, privind dreptul de proprietate privată, autoarea excepției susține că prevederile art. 1 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 stabilesc că pot face obiectul dării în plată inclusiv imobilele care au fost date în garanție la încheierea contractelor de credit, care în prezent au fost cesionate altor persoane juridice - diferite de instituțiile financiare. Or, aceste prevederi contravin dispozițiilor art. 44 din Constituție, atât timp cât micșorează dreptul de proprietate și patrimoniul cesionarului. Arată că, în cazul creanțelor actuale ale băncilor, acestea reprezintă un drept câștigat sub imperiul vechii legi, iar anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire, întrucât creditorul este îndreptățit să primească prețul pentru serviciile prestate, cel puțin până la momentul transmiterii notificării în baza Legii nr. 77/2016. Or, în aceste cazuri, practica Curții Constituționale a stabilit că este aplicabilă teoria drepturilor câștigate, teorie potrivit căreia legea nu mai poate retroactiva în cazul în care un drept a fost deja inclus în patrimoniul unei persoane. Această teorie este aplicabilă și în cazul contractelor de credit în desfășurare, dar care au fost supuse deja controlului unei instanțe de judecată, care a stabilit întinderea obiectului și prețul acestuia, și nu numai. A veni și a interveni asupra unui drept care a fost constituit în patrimoniul creditorului în temeiul unui act juridic care a trecut de controlul unei instituții juridice și asupra căruia nu se mai poate interveni înseamnă nu numai a se încălca un drept de proprietate al creditorului, dar și prevederile procedurale care conferă caracter definitiv sau irevocabil acelui act.
7. Raportat la art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție, privind Economia, autoarea excepției susține că Legea nr. 77/2016 instituie în sarcina creditorilor - indiferent de calitatea acestora, instituții de credit, cesionari sau alte persoane, obligații severe cu privire la modalitatea de administrare a patrimoniului acestora, prin impunerea preluării imediate a unui bun imobil cu care a fost garantat contractul de credit și a eliminării oricăror sume ce urmau a fi recuperate de aceștia în baza contractului de credit odată cu obținerea proprietății asupra imobilului respectiv. Apreciază că modificarea politicii de creditare, după adoptarea Legii nr. 77/2016, face dovada faptului că statul român a intervenit în mod forțat într-un contract negociat între părți, încălcându-se astfel principiul libertății comerțului. Prin adoptarea acestei legi, instituțiile de creditare sunt forțate să fie parte într-un contract ale căror condiții nu și le-au dorit niciodată. Așa fiind, Legea nr. 77/2015 intervine asupra liberei inițiative a părților, modificând prețul și obligațiile părților dintr-un act juridic care are la bază manifestarea de voință a părților contractante, încălcându-se astfel principiul libertății comerțului.
8. În fine, în ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea principiului securității juridice, autoarea excepției susține că Legea nr. 77/2016 aduce atingere acestui principiu deoarece prevede posibilitatea retroactivării legii civile, intervine peste principiul pacta sunt servanda, dispunând peste voința părților la mult timp după realizarea raportului juridic dintre acestea, și creează, totodată, un dezechilibru în interpretarea unitară a legii. Apreciază, astfel, că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt total incerte și instituie doar noțiunea de contract în derulare, fără a da o explicație aferentă acestor contracte.
9. Opinia Judecătoriei Pitești - Secția civilă este în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. Astfel, în ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului neretroactivității legii, instanța de judecată apreciază ca fiind relevantă Decizia Curții Constituționale nr. 1.321 din 11 octombrie 2011, prin care s-a statuat că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare." În același sens, reține instanța de judecată, este și Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 iulie 2012 (Cauza ANPC Călărași contra Volksbank România, C-602/10), potrivit căreia o lege internă de protecție a consumatorilor poate fi aplicată și contractelor aflate în curs de derulare la data intrării sale în vigoare.
10. În egală măsură, instanța de judecată apreciază că legea criticată nu încalcă principiile constituționale invocate, nici în ceea ce privește separația puterilor în stat, garantarea dreptului de proprietate, a libertății economice și cea a securității juridice.
11. Judecătoria Alexandria nu și-a exprimat opinia față de excepția de neconstituționalitate invocată, pronunțându-se numai cu privire la admisibilitatea acesteia.
12. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, înscrisurile depuse la dosare, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2), art. 2, art. 3, art. 10 și art. 29 din Legea nr. 47/199, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15. Deși Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, din examinarea argumentelor invocate de autoarea acesteia, precum și al stadiului procesual (faza executării silite), Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie numai prevederile art. 11 teza întâi raportat la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, care au următorul cuprins:
- Art. 8 alin. (5): "Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.";
- Art. 11 teza întâi: "În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată."
16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate sunt în contradicție cu principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4), coroborat cu art. 126 alin. (1) potrivit căruia "Justiția se realizează prin Înalta Curtea de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești, stabilite prin lege", art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza a doua, privind dreptul de proprietate, precum și dispozițiilor art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia.
17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile Legii nr. 77/2016 au făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, sens în care este Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, nepublicată*) în Monitorul Oficial al României la data pronunțării prezentei decizii.
*) Decizia Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017.
18. Prin această decizie, Curtea a constatat că Legea nr. 77/2016 are drept obiect reglementarea acelor situații apărute în urma crizei economice din cauza căreia debitorii nu au mai fost capabili să își execute obligațiile asumate prin contractele de credit. Astfel cum rezultă din cuprinsul art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, criticat în cauză, prevederile acestui act normativ se aplică și contractelor aflate în curs de derulare, expresia "în derulare" fiind folosită de legiuitor pentru a acoperi și cazul prevăzut de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, respectiv faza executării silite începute înainte de intrarea în vigoare a legii.
19. La paragraful 116 din Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reținut că "art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 prevede că dispozițiile legii se aplică tuturor contractelor în curs de derulare, fără a lua în considerare situația debitorilor, precum și specificul contractelor de credit încheiate și fără a face o diferențiere între debitorii de bună-credință și cei de rea-credință, între cei care nu mai pot să plătească și cei care nu mai vor să plătească." Cu alte cuvinte, deși se face referire la persoanele fizice care nu dispun de mijloacele necesare achitării creditului către instituția de credit, legea se aplică fără distincție celor două categorii de debitori menționați. Curtea a reținut, însă, că "darea în plată intervine numai dacă în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 77/2016, părțile contractului nu ajung la un acord, respectiv dacă negocierea întemeiată pe art. 969 și art. 970 din Codul civil eșuează. Însă, o astfel de instituție a impreviziunii aplicabilă ope legis pentru toate contractele încheiate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016 nu poate fi recunoscută, fiind în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. În aceste condiții, prevederile legale criticate nu sunt clare, permițând interpretări contradictorii cu privire la posibilitatea instanței judecătorești de a verifica îndeplinirea condițiilor privind existența impreviziunii. Or, posibilitatea părților din contractele respective de a prezenta situația de fapt dintr-un dosar în fața unei instanțe judecătorești este absolut necesară având în vedere că judecătorul trebuie să verifice această situație, astfel încât instituția dării în plată să nu fie un instrument discreționar pus la dispoziția doar a unei părți și astfel să dezechilibreze raportul contractual. Numai în acest fel se poate asigura, în aceste cazuri, respectarea principiului egalității armelor în cadrul procesului civil".
20. În ceea ce privește art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, la paragraful 123, Curtea a constatat că darea în plată poate opera și în faza executării silite, neputându-se reține încălcarea autorității de lucru judecat al hotărârii instanței judecătorești care a încuviințat executarea silită, întrucât aceasta nu are ca obiect soluționarea fondului. Chiar și în această fază instanța poate aprecia cu privire la îndeplinirea condițiilor privind existența impreviziunii.
21. În acest context, la paragraful 120 din decizia mai sus menționată, Curtea a constatat că "prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească, în condițiile manifestării opoziției creditorului, poate și trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare. Astfel, din punct de vedere procedural, instanța judecătorească, în condițiile formulării contestației de către creditor sau a acțiunii în constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiției notificării creditorului conform celor prevăzute de Legea nr. 77/2016, îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 4 din lege, aplicând în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8, ori în cadrul art. 9 din aceeași lege."
22. Având în vedere cele mai sus menționate, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Prin urmare, ținând cont de faptul că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, mai sus menționată, este ulterioară sesizării instanței constituționale în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportat la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 va fi respinsă ca devenită inadmisibilă.
23. În subsidiar, Curtea arată că, așa cum s-a reținut prin Decizia nr. 639 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, efectul principal al Legii nr. 77/2016 constă în stingerea tuturor datoriilor consumatorilor prin transmiterea voluntară a dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat din patrimoniul consumatorilor (debitorilor) în cel al profesioniștilor. Acest efect rezultă nu doar din însăși denumirea Legii nr. 77/2016 - Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite - ci și din art. 3 al acesteia, potrivit căruia "[...] consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord".
24. Curtea precizează, totodată, faptul că rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016 și a soluției de respingere ca inadmisibile a criticilor formulate a fost aceea că, în cauză, reclamantul-debitor nu a formulat nicio notificare și nu a solicitat transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului său, bunul fiind deja vândut la licitație publică, solicitând instanței să constate doar stingerea datoriilor.
25. Ca atare, în prezentele cauze, instanța judecătorească, care este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea instituției impreviziunii în temeiul Legii nr. 77/2016, în configurarea determinată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, respectiv în temeiul prevederilor art. 969 și art. 970 din vechiul Cod civil, în funcție de stadiul executării silite a bunului ipotecat.
26. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALÃ
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportat la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Banca Românească - S.A. Membră a Grupului National Bank of Greece în Dosarul nr. 8.609/280/2016 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă și în Dosarul nr. 3.255/740/2016 al Judecătoriei Alexandria.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Pitești - Secția civilă și Judecătoriei Alexandria și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 octombrie 2016.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
