Numarul de carduri emise de banci si Institutile Financiare Nebancare (IFN) pentru clientii lor a atins un nou record istoric la finalul trimestrului trei din acet an, pe fondul masurilor adoptate de autoritati in acest an in vederea stimularii platilor electronice, cu scopul reducerii evaziunii fiscale, cresterii incasarilor bugetare, echilibrarea competitiei pe piata libera si cresterea incluziunii financiare.

Astfel, guvernul a dezvoltat platformele pentru acceptarea platii impzitelor si taxelor cu cardul, la POS-uri sau online, in timp ce comisioanele interbancare pentru acceptarea platilor cu cardul la POS-uri platite de magazine au scazut substantial.

De asemenea, bonurile de masa se pot acum emite si sub forma unui card prepaid, cu care se pot achita cumparaturile la magazine.

Iar de anul viitor intra in vigoare o noua lege prin care practic toate magazinele vor fi obligate sa accepte platile cu cardul. In plus, acestea vor putea elibera numerar la POS-uri, la fel ca la ATM-uri, ceea ce ar putea duce la cresterea puternica a utilizarii cardurilor, mai ales in zona rurala, unde sunt putine banci si bancomate (ATM-uri).

Revenind la statistici, ultimele date publicate de BNR arata ca numarul total de carduri in circulatie a ajuns in septembrie la 15,636 milioane, cu 242.000 mai multe decat in iunie si cu 1,184 milioane in plus fata de septembrie 2015.

Numarul cardurilor de debit a depasit nivelul de 13 milioane, de la 12,732 milioane in iunie 2016 si 12,199 milioane in septembrie 2015.

Numarul cardurilor de credit a ajuns la 2,644 milioane unitati in septembrie 2016, in crestere de la 2,582 milioane in iunie 2016 si 2,407 milioane in septembrie 2015.

Si numarul cardurilor active a atins nivelul record de 11,506 milioane, cu 100.000 in plus fata de luna iunie si cu aproape 1 milion mai multe decat in septembrie 2015, cand erau 14,406 milioane.
Nu doar numarul cardurilor, ci al platilor au atins noi recorduri in trimestrul trei din acestan.
Astfel, numarul platilor cu cardurile de debit s-au ridicat la 77 milioane in trimestrul trei din acest an, comparativ cu 73 milioane in trimestrul doi si numai 60 milioane in trimestrul trei din 2015.

Numarul tranzactiilor cu carduri la POS-uri a crescut, de asemenea, la 68 milioane in trimesstrul trei, de la 66 milioane in trimestrul doi si doar 55 milioane in trimestrul trei din 2015.

(Vezi in CLUBUL BANCHERILOR statisticile complete privind cardurile)

România vs. țări din regiune (Polonia, Bulgaria, Cehia, Ungaria) privind utilizarea cardurilor

- România se află printre ultimele locuri din UE, dar și din regiune, în ceea ce privește numărul de carduri pe cap de locuitor, cu 0,75 carduri per capita. Ungaria și Polonia au aproape 1 card per capita, în timp ce Bulgaria și Cehia au peste 1 card per capita, potrivit datelor Băncii Centrale Europene (BCE) din 2015, prezentate intr-o analiza a MasterCard. 

- La nivel de plăți cu cardul per cap de locuitor, România punctează ceva mai bine decât Bulgaria (14 vs. 11 plăți), însă ţări precum Ungaria (cu 43,7), Cehia (57,2) sau Polonia (66,5) au rezultate net superioare.

- Ecartul dintre regiunea noastră și liderii europeni în materie de plăți electronice este si mai vizibil în contextul în care Suedia sau Danemarca au aproape 300 tranzacții per cap de locuitor.

- România a înregistrat aproape 22 de tranzacții la POS per card în 2015, faţă de 47,5 - Cehia, 43 - Ungaria şi 70 - Polonia. Ca de obicei, Bulgaria este codașa regiunii, cu 7,2 plăți la POS per card, pe parcursul anului 2015.

- Un aspect pozitiv constă în faptul că și în România vedem mai multe tranzacții de plată la POS per card decât retrageri de la ATM, conform statisticilor BCE pentru 2015. Astfel, un card emis în România a efectuat 21,7 plăți la POS ș 15,3 retrageri în 2015.

- Am depășit Bulgaria, ce are de două ori mai multe retrageri de numerar decât plăți la POS per card, însă celelalte țări din CEE analizate au de minimum 3 ori mai multe plăți decât retrageri per card (3 din 4 tranzacții pe card sunt plăți).

- Valoarea medie a unei plăți cu cardul în România a continuat să scadă, la circa 30 euro la finele Q2. În Bulgaria, aceasta este de circa 35 euro, în timp ce ungurii (24 euro), cehii (26 euro) și polonezii (17 euro) sunt mai obișnuiți să utilizeze cardul pentru cumpărăturile cotidiene, de valori mici.

- Astfel, potrivit statisticilor BCE, un card emis în România a fost folosit la POS în 2015 pentru plăți în valoare totală de circa 2.975 lei – de 262% mai mult decât un card emis în Bulgaria, însă puțin peste jumătate din valoarea în cazul Cehiei, Poloniei sau Ungariei.

Seful MasterCard: trebuie accelerat ritmul de crestere a platilor cu cardul 

"In pofida evoluțiilor pozitive, deschiderea altor țări din regiune în fața plăților electronice este mult mai mare, comparativ cu România", avertizeaza Cosmin Vladimirescu, seful MasterCard.

Deşi România are o rată de creștere dublă față de media europeană și, totodată, a 4-a cea mai mare rată de creștere din CEE, ecartul rămâne semnificativ şi pentru diminuarea sa ritmul trebuie accelerat, adauga el.

Trebuie să avem însă în vedere și faptul că aproape jumătate din populația din România trăiește în zona rurală, unde gradul de penetrare a serviciilor bancare este încă foarte redus.

"Potențialul de creștere la nivelul pieței este unul excelent, în aceste condiții, și credem că pe măsură ce se va demara instalarea POS-urilor în magazine (legea cash-back) și trecerea la casele de marcat conectate online (a căror punere în vânzare va începe în 2017, potrivit ANAF), ratele de creștere își vor continua evoluția pozitivă, de două cifre", spune Cosmin Vladimirescu.

În acest moment, adauga el, tranzacțiile realizate în mediul rural sunt preponderent în afara unui sistem reglementat, care nu doar scapă fiscalizării cu efecte negative asupra gradului de colectare, ci afectează locuitorii deoarece nu oferă niciun fel de protecție – fie că vorbim de simpla achiziție a unui produs cu bon fiscal sau de posibilitatea realizării transferurilor de bani într-un cadru reglementat.

"O altă metodă benefică pentru stat ce are la bază migrarea către mijloacele de plată electronice constă în primirea ajutoarelor sociale pe card. Măsurile adoptate recent de Guvern au pus bazele implementării acestor soluții, însă este important și aportul celorlalți stakeholderi. Mastercard va depune toate eforturile în această direcție, incluziunea financiară fiind unul dintre obiectivele noastre la nivel global", adauga seful MasterCard.