Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, considera ca recenta decizie a Curtii Constitutionale in privinta legii privind darea in plata, care se poate aplica doar daca un judecator constata principiul impreviziunii din Codul Civil, adica aparitia unui eveniment deosebit care a impiedicat plata ratelor la credite, confirma pozitia adoptata de Banca Nationala potrivit careia bancile ar trebui sa imparta cu clientii povara rambursarii creditelor, prin negocieri individuale si nu prin masuri generale cum a decis Parlamentul.

“Cu trimiterea la Curtea Constitutionala a legii privind conversia la cursul istoric si cu reintroducerea legii privind darea in plata in cadrul Codului Civil, prin decizia Curtii Constitutionale, noi apreciem ca riscurile sunt diminuate. Dar asteptam pe de o parte explicatiile Curtii Constitutionale, pentru ca noutatea este foarte importanta, aceasta impreviziune, cum spun dansii si trimiterea in fata unui judecator, pentru ca de la caz la caz sa stabileasca daca o solicitare de dare in plata se justifica sau nu si cum trebuie facuta. Este, in definitiv, o formula juridica a principiului economic financiar pe care l-am mai enuntat si noi: impartirea poverii, nu impartirea riscurilor. Bancile nu au cum sa imparta riscurile, au contracte. Impartirea poverii inseamna restructurarea creditului, analiza caz cu caz etc. Si abordarea bilaterala, nu cu otova, ca sa ma exprim mai... abordarea caz cu caz a fiecarui credit si in fata unui judecator. Acum trebuie sa asteptam explicatiile procedurale ale Curtii Constitutionale. Credem ca se inscriu in ceea ce am incercat si noi sa convingem in Parlamentul Romaniei, unde am propus cinci amendamente la lege, dintre care trei s-au aprobat. Au mai ramas doua, dintre care una se refera chiar la acest aspect, la abordarea caz cu caz, sub o mediere. Noi sugeram atunci medierea, dar cred ca e mai bine sa se faca de catre un judecator”, a raspuns Mugur Isarescu, in cadrul conferintei de prezentare a raportului privind inflatia, din 10 noiembrie, la intrebarea pusa de Bancherul.ro cu privire la cele doua legi de protectie a consumatorilor redactate de avocatul Gheorghe Piperea si promovate in Parlament de deputatul PNL Catalin Zamfir.

Si in cazul creditelor in franci elvetieni o astfel de abordare ar fi justa? l-am mai intrebat pe guvernator.

Mugur Isarescu: “Asteptam sa vedem ce spune Curtea. Deci procesul legislativ, conform legilor din Romania, nu este incheiat. Se incheie dupa ce da verdictul Curtea Constitutionala, dupa ce se mai discuta eventual in Parlament si dupa ce o promulga presedintele. Dar cred ca s-au facut progrese aici si clarificari.”

Abordarea BNR in privinta riscurilor a fost perceputa gresit de public, se plange guvernatorul

Guvernatorul a explicat pe larg care este abordarea Bancii Nationale in privinta riscurilor, inclusiv a celor induse de cele doua legi, si modul gresit in care este perceputa de catre public, inclusiv in cazul legii privind supravegherea macroprudentiala.

- De ce abordarea BNR cu privire la masurile de relaxare fiscala pare acum mult mai ponderata decat anul trecut? a fost intrebat guvernatorul Isarescu de Bancherul.ro.

Mugur Isarescu: In privinta vocii BNR din 2015, cand eram mai vocali, nu era, categoric, campanie electorala, si ati vazut ca atunci unele masuri de atenuare a relaxarii s-au luat, s-au gradat in timp, s-a facut un dozaj mai adecvat. Nu tocmai cat am propus noi, dar s-a amanat ceva timp, adica s-a asteptat pentru a se vedea cum reactioneaza economia, sa vedem in ce masura economia reactioneaza la acesti stimuli fiscali, dupa care mai adaugam ceva. Cam asta a fost abordarea noastra, si cred ca ne-a ajutat. De aceea probabil ca ne-ati perceput atunci ca fiind mai vocali ca acum. Dar si acum, daca cititi materialul, desi am o voce mai ragusita, e destul de clar. Deci suntem pentru dozaje echilibrate de politici si pentru pastrarea macrostabilitatii precum ochii din cap. Sa avem grija de macrostabilitate pentru ca este un bun public. Pentru ca ea ne da crestere economica de durata, sustenabila si nu foc de paie. Deci nu avem alta abordare. Daca vreti, vorbesc mai tare ca sa va impresionez.”

- Cum vedeti riscurile la adresa macrostabilitatii in conditiile in care legea privind supravegherea macroprudentiala a fost amanata de Parlament, intr-un context de aversiune la adresa BNR? l-a intrebat Bancherul.ro pe guvernatorul Mugur Isarescu.

Mugur Isarescu: “Nu as spune ca e chiar aversiune fata de Banca Nationala. Au fost discutii, e absolut normal, in Parlament trebuie sa se discute, asta este democratia. Dar aceasta lege cred ca nu a fost inteleasa si este si lipsa noastra, ca nu am explicat-o mai bine. A fost si mult tumult, multa emotie, cand e mai greu sa explici. Altminteri, exista institutii care se ocupa cu macrostabilitatea, aici nu e un loc gol. Doamne fereste! Sa nu inteleaga lumea ca avem un vid aici: noi ne ocupam, Ministerul de Finante are atributii, ASF, ne facem datoria cat se poate de bine. Sunt sigur ca legea va fi aprobata dupa ce va fi inteleasa mai bine si va trece si aceasta perioada de mai mari emotii cu abordari mai emotionante in aceasta perioada electorala. Sunt sigur ca aceasta lege va fi adoptata, in contextul european, pentru ca este o obligatie europeana. Noutatea cu care vine legea este ca daca nu aplici o recomandare, trebuie sa explici. Aplici sau explici este principiul nou care s-a pus sub discutie, daca nu cumva se face un supra-guvern. Dar acest comitet (macroprudential) nu face decat niste recomandari, pe care daca nu le aplici, cel putin trebuie sa le explici. Si haideti sa ne uitam putin la istorie. Sa vedem cat de important este ca cel putin sa explici, daca nu aplici, apropo de creditele in franci elvetieni. Nu am aici o obsesie, va spus de la inceput. Noi, doar stiu, de cate ori am avertizat asupra riscurilor creditarii in valuta in general si in valute exotice, ca sa zic asa, in 2006, 2007, 2008. Si ni se reproseaza acum ca nu am avertizat. Cu un asemenea comitet si cu metoda aplici sau explici, cel putin exista un document, pentru ca acesta este elementul in plus acum, eu simplific acum foarte mult functionarea acestui comitet, deci exista un document in care cineva spunea, bancile, sa spunem autoritati guvernamentale, ca riscul nu exista, sau este minim, deci nu trebuie luat in considerare sau nu trebuie sa reactionam la el. Deci asta este noutatea si nu pot sa-mi dau seama de ce ne-am involburat asa. A venit cineva si a spus ca se formeaza un supra-guvern, ca apare un ayatolah, dupa care am discutat pe langa subiect. Subiectul este acesta: comitetul macroprudential de risc sistemic este o replica a ceea ce s-a creat in Europa si nu se creeaza un supra-guvern. Am mai explicat odata si incerc sa explic si acum, poate ma vor ajuta si colegii. Este o maniera de a discuta cu publicul fara sa i se reproseze acestui comitet ca sperie populatia. Comparatia nu este fericita intr-o tara care are risc seismic dar e cam acelasi lucru: trebuie sa discuti despre un risc. Dar cum poti sa discuti fara sa sperii populatia? Trebuie sa agreezi niste reguli, tu cel care emiti si faci niste evaluari despre risc, dar trebuie si populatia sa inteleaga despre ce discutam. Si atunci lucrurile sunt cele normale. Deci cam acesta este comitetul macroprudential de risc sistemic. Efortul trebuie sa-l facem mai multi, nu doar Banca Nationala, pentru a explica despre ce este vorba.”

Trebuie sa asteptam sa se prabuseasca o banca pentru a constata ca avem un risc major?

Mugur Isarescu a avertizat si cu privire la modul gresit in care sunt percepute si interpretate avertismentele BNR cu privire la riscurile la adresa sistemului bancar.

Mugur Isarescu: “Si pentru ca sunt la acest subiect, mai fac o precizare, mi se pare extrem de important. Europa progreseaza cu pasi rapizi, rapizi in directia acestei comunicari de evaluari de riscuri. Maniera in care comunica aceste riscuri, inclusiv cu culori, ca la riscul meteo, cand se apropie o furtuna. Maniera in care publicul si specialistii pot sa citeasca aceste riscuri si maniera in care se reactioneaza. Noi nu putem sa ramanem la formule primitive, de genul daca n-am spus, de ce n-am spus, daca spunem, speriem populatia si asa mai departe. De exemplu, cand am vorbit in raportul de stabilitate despre riscurile legislative, nu am spus-o ca sa speriem populatia ci pentru ca e vorba despre riscuri intr-adevar de a se instaura neincrederea. Dar nu inseamna ca trebuie neaparat sa se prabuseasca o banca. Vedeti cum s-a citit asta? Ne-a speriat Banca Nationala cu darea in plata, dar nu s-a prabusit nicio banca. Pai trebuie sa asteptam sa se prabuseasca o banca ca sa constatam ca avem risc major? Sau sa ne bucuram? Pentru ca am vazut ca unii spun ca ar trebui curatate asa vreo cinci-sase banci. Aici si limbajul trebuie foarte bine cantarit. In banci sunt banii oamenilor si sunt bani multi.”