Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a prezentat ieri in comisia juridica a Camerei Deputatilor, unde s-a dezbatut legea privind darea in plata, propunerile bancii nationale de modificare a respectivului proiect de lege.
Georgescu a subliniat ca “amendamentele trebuie sa orienteze sprijinul statului numai catre cetatenii cu credite pentru locuinte si a caror situatie financiara a fost sever afectata de criza, iar ca urmare nu mai pot plati ratele la banci, excluzandu-i pe cei care din motive subiective nu mai vor sa plateasca datoriile catre banci.”
Oficialul BNR si-a argumentat opinia pe baza principiului ca “interventia statului in economia de piata libera se impune a fi cat mai redusa”. El a precizat ca “atunci cand factorul politic constata ca functionarea libera a pietei, pe fondul unor factori exogeni, precum crize internationale, de natura economico-financiara si alte cauze, genereaza efecte nefavorabile asupra unor categorii sociale, poate decide masuri compensatorii pentru grupuri de cetateni afectati.”
“Printr-o lege speciala ca aceasta se poate reechilibra un contract in conditiile in care pe parcursul executarii a devenit excesiv de oneros pentru debitor, din cauze exceptionale, precum degradarea starii materiale a acestuia, ceea ce poate justifica asigurarea unei protectii suplimentare a debitorului, dar aceasta recalibrare a contractului trebuie sa respecte garantiile constitutionale, atat ale creditorului cat si ale debitorului, inclusiv manifestarea acordului de vointa al partilor”, a declarat prim-viceguvernatorul BNR.
De aceea, a adaugat el, in plus fata de modificarile aduse de Senat (introducerea unui plafon pentru creditele ce urmeaza a intra in sfera legii si aplicarea acesteia doar pentru imobilele avand ca destinatie o locuinta), ar trebui introduse si alte amendamente, si anume:
- de lege sa beneficieze doar cei supraindatorati la banca, respectiv cei care au o rata lunara de platit mai mare de 65% din venitul lunar net
- sa se elimine din proiectul de lege programul Prima Casa
- legea sa nu fie imperativa ci sa asigure posibilitatea participarii voluntare a debitorului, respectiv creditorului, la utilizarea instrumentului darii in plata
Georgescu a repetat, in incheiere, ca legea darii in plata trebuie sa se adreseze doar cazurilor sociale, iar pentru protectia consumatorului de servicii financiare in general exista o alta lege, de transpunere a Directivei 17 privind creditele pentru locuinta, care urmeaza a intra in dezbaterea Parlamentului.
Georgescu a avertizat, in final, ca “in cazul neadoptarii amendamentelor mentionate anterior, exista un risc ridicat privind afectarea reputatiei si credibilitatii institutiilor romanesti, deteriorarea ratingului de tara si inregistarea unui impact negativ indezirabil, care poate fi evitat, asupra finantelor publice.”
Care este numarul creditelor imobiliare si a restantierilor
La randul sau, Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, a avertizat ca forma actuala a legii are nevoie de imbunatatiri in primul rand pentru ca aceasta "creeaza risc sistemic si afecteaza stabilitatea financiara, atat prin impactul direct asupra bancilor, cat mai ales prin incertitudinea legislativa, faptul ca se schimba regulile pe parcurs."
De asemenea, legea in actuala forma "afecteaza grav" accesul la credite pentru populatia tanara si pentru cei cu venituri reduse, prin majorarea avansului necesar pentru obtinerea creditelor standard si Prima Casa, precum si prin majorarea dobanzilor, a adaugat Voinea. De fapt, a precizat el, in actuala forma legea duce la disparitia programului Prima Casa.
Liviu Voinea a mai precizat ca nu sunt 800.000 de romani cu credite ipotecare in dificultate de a le plati, conform cifrei prezentate in dezbaterile publice si in expunerea de motive a legii.
In total exista doar 475.000 de romani cu credite imobiliare, dintre care 175.000 cu credite ipotecare (pentru cumpararea casei in care locuiesc), iar 160.000 dintre acestea sunt de tip Prima Casa.
Iar din totalul celor 475.000 de credite imobiliare, un numar de 17.500 de credite sunt in prezent neperformante, cu restante de peste 90 de zile.
Bogdan Olteanu: legea s-ar putea aplica doar in situatiile exceptionale, precum cazurile sociale, pentru a nu incalca drepturile de proprietate
Al treilea reprezentant al BNR care a luat cuvantul a fost cel de-al treilea viceguvernator, Bogdan Olteanu, care a prezentat consideratii de ordin juridic.
El a spus ca legea in actuala forma restrange drepturile de proprietate prevazute de Constitutie, dupa cum se arata si in punctele de vedere depuse de CSM, Ministerul Justitiei si de Guvern.
De aceea, "sugestia noastra foarte serioasa este de a se lua in considerare articolul 53 din Constitutie si de a identifica acele circumstante ce permit o asemenea restrangere de drepturi, adica situatiile exceptionale", a adaugat Olteanu.
De aici vine si propunerea BNR de identificare a cazurilor sociale carora sa li se adreseze legea si care sa reprezinte situatiile exceptionale prevazute de articolul 53 din Constitutie.
El a mai spus ca legea poate fi asimilata, in termeni juridici, cu o "impreviziune sui-generis".
"Se poate intelege si se poate accepta in dezbaterea juridica o extindere spre trecut a aplicarii impreviziunii in acele situatii exceptionale care sa permita trecerea peste principiile generale si peste cadrul constitutional. Si in aceasta interpretare vedem ca fiind esentiala pentru mentinerea legii in cadrul constitutional identificarea foarte clara a cazurilor speciale, a persoanelor aflate in acea situatie exceptionala care sa justifice incalcarea drepturilor de proprietate", a adaugat Olteanu.
Vezi aici discursurile lui Florin Georgescu, Liviu Voinea si Bogdan Olteanu
