www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Seful PSD, Liviu Dragnea, s-a prins de (darea in) fenta lui Piperea si a PNL-istilor: o sa fim putin mai luminati la minte cand vom vedea, cu nume si prenume, cine sunt adevaratii beneficiari, cu credite de milioane de euro

Autor: Bancherul.ro
2016-03-22 22:20

Liviu Dragnea, seful partidului de stanga social-democrat, PSD, spune ca s-a prins de fenta initiatorilor legii privind darea in plata, scrisa de avocatul Gheorghe Piperea si promovata in Parlament de partidul liberal PNL, dupa ce a vazut “numele si prenumele” beneficiarilor legii, care au luat credite de peste un milion de euro sau chiar mai mari, iar acum vor sa scape de datorii prin predarea caselor catre banca.


De aceea, PSD este “ferm si fara ezitare” in sustinerea unui plafon (in forma adoptata de Senat, valoarea acestuia este de 150.000 de euro) pentru beneficiarii legii, astfel incat aceasta sa se adreseze doar cazurilor sociale, nu si milionarilor.


Reprezentantii PNL insa nici nu vor sa auda de vreun plafon, singura concesie a acestora fiind eliminarea creditelor Prima Casa din legea privind darea in plata.


Imediat dupa aparitia legii privind darea in plata, in presa au fost facute dezvaluiri cu privire la creditele de aproape un milion de euro ale avocatului Gheorghe Piperea, autorul legii privind darea in plata, si fratelui initiatorului legii, deputatul PNL Daniel Zamfir. (vezi aici detalii)


Iata ce a declarat astazi Liviu Dragnea, despre legea privind darea in plata:


“In privinta legii privind darea in plata, PSD-ul este foarte ferm si fara ezitare. Noi sustinem introducerea unei prevederi clare in lege prin care sa se spuna ca programul Prima Casa nu este afectat de aceasta lege. De asemenea, sub nicio formă nu suntem de acord cu eliminarea unui plafon. Nu ştiu dacă e vorba de plafonul de 150.000 de euro, poate e puţin mărit. Pentru că eu cred că şi ei, sau o mare parte dintre ei (liberalii - n.r.), au susţinut această lege din dorinţa de a rezolva o problemă socială, ori, peste un anumit plafon, nu mai putem discuta despre cazuri sociale. Eu cred ca un împrumut de peste un milion de euro luat de cineva nu reprezintă un caz social. Cine a luat un credit de peste un milion de euro sau poate chiar mai mult, ca sa-si faca o locuinta, nu poate fi trecut în categoria cazurilor sociale cu probleme din Romania. Înseamnă că s-a gândit că are de unde să îi dea înapoi. Nu asta ne intereseaza pe noi. Deci sub nicio forma nu renuntam la ideea plafonului.


Din cate am inteles eu, dar zilele urmatoare vom avea mai multe informatii, pentru ca le tot culegem de cateva zile, este vorba cred de putin peste 100.000 de beneficiari ai programului Prima Casa si peste 300.000 de beneficiari ai altor tipuri de credite pentru locuinte.


Cred ca alte informatii sunt importante: cat este procentul celor care au credite foarte mari, adica peste un milion de euro, si comparativ cu procentul reprezentat de numarul de persoane, care este valoarea acestor credite."


Intrebat daca legea e cu dedicatie, Dragnea a raspuns:


“In ultimele zile am primit mai multe informatii. Sper ca in perioada urmatoare sa avem mai multi acces la aceste informatii. Este foarte posibil sa apara niste informatii publice si atunci din ce in ce mai multi oameni vor intelege ca este foarte greu sa crezi ca aceasta lege s-a nascut dintr-o dorinta de a rezolva nişte cazuri sociale."


Dragnea a fost intrebat la ce informatii se refera. “Este vorba de informatii legate de evidenta acestor beneficiari, vorbesc de nume si prenume. Pentru ca daca noi ne invartim in jurul unor concepte, ne ducem dupa fenta (eu am jucat fotbal, de aceea spun). Eu cred ca acesta este subiectul important: sa vedem care sunt beneficiarii, cui foloseste, si atunci cred ca o sa fim putin mai luminati la minte si o sa judecam in consecinta”, a raspus seful PSD, cu un zambet larg (vezi foto), care parca ar prevesti surprize mari in privinta “numelor si prenumelor”.


Sunt in jur de 50 de credite de peste 1 milion de euro ale persoanelor fizice


Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din BNR, a prezentat anul trecut o analiza a celor mai mari 50 de credite ipotecare acordate de banci persoanelor fizice, conform datelor înregistrate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB) si la Biroul de Credit, respectivele credite avand valori intre 1 si 5 milioane de euro (25 milioane lei). (vezi graficul)


[1]


Cele 50 de credite au o valoare de acordare de 485 de milioane de lei, din care au mai ramas de rambursat 414 milioane lei, iar garanțiile însumeaza 508 milioane de lei, mai mult decat creditele. Restantele aferente acestor credite la finalul lunii octombrie se ridica la 118 milioane lei, adica 24% din valoarea creditelor.


Valoarea expunerii (creditelor) raportata la valoarea garantiilor, adica raportul loan to value, calculat ca raport intre suma acordata din suma datorata, este de 95% in cazul sumei acordate, respectiv 81% in cazul sumei ramase de rambursat, ceea ce inseamna ca garantiile depasesc valoarea creditelor.


"Dar sunt situatii in care (vedeti punctul rosu din grafic) valoarea garantiei este atat de mica, incat indicatorul loan to value nu a putut fi pus in grafic", explica Cinteza.


"Punctele rosii de deasupra liniei, care ar reprezenta o acoperire cu garantii de 100% a creditelor, nu ar indica probleme pentru creditele respective, in sensul ca la orice dare in plata care ar fi cu garantie mai mare decat valoarea creditului, banca va incerca sa o valorifice cu speranta ca va obtine ceva superior creditului si va asigura stingerea acestuia.


Problema este insa cu acel nivel care se situeaza sub 100%, existand situatii cand valoarea creditului ar ajunge la 500% din valoarea garantiei, aceasta ajungand sa nu mai reprezinte decat o cincime din ce era initial", adauga Cinteza.


Este vorba de speculatori imobiliari


"Structura creditelor din tabel este urmatoarea: este vorba de persoane fizice care, va spun cu certitudinte, au cumparat terenuri in scop speculativ. Adica la momentul cumpararii, au sperat ca vor obtine ulterior, prin vanzare, o suma mai mare, dar a venit criza si nu a mai reusit sa-l vanda, astfel ca imprumutul a devenit restant la banca. Anumite prevederi din contract ar face persoana respectiva sa plateasca nu numai cu terenul, ci si cu alte bunuri pe care le detine (pentru a-si rambursa creditul obtinut).


(vezi aici alte detalii)