Ceea ce initiatorii legii privind darea in plata au intentionat de la bun inceput cu aceasta, fortarea bancilor sa imparta cu clientii povara cursului de schimb in cazul creditelor in valuta, in special a celor in franci elvetieni, au obtinut, intr-un final.

Guvernatorul Mugur Isarescu a anuntat astazi ca legea privind darea in plata sau cea de transpunere a Directivei 17 trebuie sa oblige bancile sa inceapa un proces de renegociere a contractelor de credit in curs de derulare, cu scopul „umanizarii” acestora, prin impartirea poverii cauzata clientilor de criza financiara, in special de deprecierea cursului de schimb.

Guvernatorul si-a argumentat noua sa pozitie fata de relatia dintre banci si clienti, mult mai flexibila decat pana acum, in favoarea celor din urma, citand o serie de articole din Codul civil cu privire la derularea contractelor dintre parti si invocand spiritul Directivei 17, care trebuie sa intre in vigoare de saptamana viitoare.

"In ipoteza in care, pe parcursul derularii contractului, situatia uneia dintre parti se modifica substantial, aceasta in mod natural initiaza renegocierea contractului, prin buna intelegere, nu impus, pentru ca ambele parti au interes comun in buna functionare a contractului, pe toata perioada derularii acestuia", a citat guvernatorul din Codul Civil.

"Prevederile esentiale ale Codului civil, ale caror principii se regasesc in legislatii de-a lungul si de-a latul lumii civilizate, si care si-au gasit confirmarea, eficacitatea sociala, prin secole de aplicare, inclusiv in Romania, sunt cele de la articolul 1271, unde se stabileste impreviziunea, articol care stipuleaza ca instanta de judecata poate sa dispuna adaptarea sau incetarea contractului, pentru a imparti in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea imprejurarilor, numai in cazul in care debitorul face dovada ca a incercat negocierea modificarii contractului, in mod rezonabil si echitabil", a fost un alt articol citat de Isarescu in cadrul argumentatiei in favoarea procesului de "umanizare" a creditarii.

Pana acum, pozitia guvernatorului a fost inflexibila: un contract este legea partilor si trebuie respectat, indiferent de ce se intampla. Chiar si atunci cand clientii bancilor s-au plans ca in contractele de credit exista clauze abuzive, Isarescu a raspuns ca acestia ar fi trebuit sa stie ceea ce semneaza.

Dupa izbucnirea scandalului creditelor in franci elvetieni, in urma cu un an, guvernatorul a cerut bancilor sa imparta povara cursului de schimb cu clientii, prin negocieri individuale, in loc de masuri generale, insa planul s-a dovedit un esec, intrucat bancile nu au fost dispuse sa piarda prea multi bani, in ciuda faptului ca unele dintre ele, precum Raiffeisen Bank, aveau profituri importante.

Planul de umanizare a creditarii

Isarescu a spus ca in legea privind darea in plata sau in cea de transpunere a Directivei 17/2014 privind creditele ipotecare trebuie prevazuta obligatia bancilor de a derula un proces de renegociere a contractelor de credit, in special a celor in franci elvetieni, cu scopul impartirii poverii cauzata de elementul imprevizibil care a fost criza din 2008.

Mugur Isarescu: "BNR a sustinut, continua sa sustina si va sustine recomandari catre bancile comerciale, pentru a evita demararea de catre acestea a procedurilor de executare silita a consumatorilor de produse financiare ale caror obligatii au devenit prea impovaratoare din cauza unor schimbari neasteptate, survenite dupa momentul incheierii contractului de credit, prin initierea unor negocieri menite sa conduca la identificarea unor solutii echilibrate.

Pornim in acest demers de la viziunea Directivei europene 17 din 2014, care va trebui sa fie pusa in practica in Romania in cursul lunii martie, care se refera la contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale, directiva care nu a fost luata sub nicio forma in considerare in actuala forma a legii privind darea in plata. Ea se refera la o umanizare a creditarii, prin asigurarea unui caracter sustenabil si inclusiv prin refacerea increderii consumatorilor in sistemul financiar, prin cresterea gradului de educatie financiara a consumatorilor in ceea ce priveste practicile responsabile de gestionare a datoriilor.

Din acest punct de vedere, privind si la prevederile Directivei 17, care vor trebui sa fie puse in practica in Romania, daca se poate in acest text de lege a darii in plata, cel putin partial, daca nu intr-un text de lege special, pentru stocul de credite, cu alte cuvinte pentru creditele in derulare, acest proces de umanizare, de renegociere, de gasire de solutii pe cale bilaterala, trebuie derulat ca urmare a unei evaluari efectuate pe baza unor criterii obiective, care sa justifice inceperea acestui proces de renegociere.

Finalitatea obtinuta trebuie sa fie impartirea intre banci si clienti a poverii suplimentare. Exista aceasta terminologie la nivel european (burden sharing), care nu trebuie confundata cu impartirea riscurilor. Bancile in contracte nu pot sa imparta riscurile, contractele sunt ferme, atat pe partea de depozite cat si pe partea de creditare. Dar impartirea poverii suplimentare este un lucru acceptat la nivel european.

Aceasta povara suplimentara aparuta ca efect al crizei si care a determinat producerea simultana, in mod exceptional, a materializarii riscului valutar, in special in cazul creditelor in franci elvetieni, a materializarii riscului de colateral – caderea valorii imobilelor, a reducerii veniturilor debitorului, si ma opresc aici, aceasta povara suplimentara si impartirea ei se poate introduce in textul legii."

Propunerile BNR pentru modificarea legii privind darea in plata

In ceea ce priveste legea privind darea in plata, Mugur Isarescu a prezentat propunerile bancii nationale trimise Parlamentului, in vederea modificarii acesteia.

Mugur Isarescu: "Referindu-ne strict la textul acestei legi (darea in plata), trebuie avuti in vedere consumatorii care:

1. au incheiat un contract de credit garantat cu ipoteca asupra unui bun imobil cu destinație de locuință, a cărui valoare la momentul acordării nu depășea un prag rezonabil;

2. dețin o singură locuință ipotecată în favoarea băncii, care reprezintă domiciliul acestora;

3. au o situație financiară depreciată semnificativ față de momentul încheierii contractului, măsurată printr-o rata a serviciului datoriei împovărătoare raportat la venituri;

4. au încercat să negocieze cu băncile, cu bună credință, și nu au reușit să ajungă la un rezultat.

Pentru a trece de la ceea ce noi oricum facem in prezent, sa-i spunem o influentare morala a bancilor, un moral suasion, la instrumente mai constrangatoare, legea poate sa prevada, in concordanta cu Codul Civil, conform articolelor prezentate anterior, si cu legile bancare existente de 25 de ani in Romania, si nu in dauna legislatiei bancare, reglementari prin care bancile sa fie obligate sa construiasca parteneriatul de buna credinta cu debitorii despre care am vorbit.

Aceste masuri vor cuprinde cel putin urmatorele obligatii pentru banci, care pot sa fie prevazute in lege:

- bancile să elaboreze planuri de negociere transparente, etapizate, în care luarea în considerare a executării silite să fie optiunea de ultim resort;

- băncile să raporteze Băncii Naționale planurile de negociere și stadiul derularii negocierilor cu clienții; 

- se poate avea in vedere si propunerea bancilor comerciale, care a fost lansata public, este o formula buna, dar ea trebuie materializata, și anume ca aceste planuri, aceste criterii, însușite de industria bancară în mod voluntar, să facă parte dintr-un cod de conduită etică a băncilor. Timpul este intr-adevar scurt, ne preseaza, și dacă băncile nu vor face acest lucru extrem de rapid, noi credem ca problema poate să fie reglementată în textul legii."

Vezi aici declaratia integrala a guvernatorului Mugur Isarescu