Clientii Raiffeisen Bank cu credite in franci elvetieni obtinute inainte de criza, in perioada 2007-2008, cu dobanda fixa in primul an, iar incepand din al doilea an revizuibila, in functie de politica bancii, castiga procesele impotriva bancii, care este obligata de instantele de judecata sa aplice o dobanda de doar 1% sau chiar mai mica.

Motivul este acela ca banca austriaca a practicat o dobanda apreciata de judecatori ca fiind abuziva, intrucat a fost majorata, dupa primul an, adica exact dupa izbucnirea crizei de la finalul lui 2008, dupa bunul plac, si nu in functie de indicatori transparenti ai pietei, cum impune legea.

Astfel, Judecatoria Timisoara a decis, saptamana trecuta, ca dobanda la un credit in CHF al Raiffeisen este abuziva si a obligat banca sa o recalculeze retroactiv, de la inceputul lui 2009, dupa formula de calcul: indice Libor la 6 luni (in jur de -0,7%) + marja fixa de 1,04%, ceea ce inseamna ca dobanda va fi in jur de doar 0,4% pe an.

Banca a fost obligata, de asemenea, sa restituie clientului sumele achitate in plus conform vechii dobanzi abuzive practicate de banca.

Decizia nu este definitiva, putand fi contestata in apel, dar se inscrie in practica judiciara in aceste cazuri, stabilita printr-o hotarare a Curtii de Apel Bucuresti, ramasa definitiva inca din 2012, intrucat  recursul la Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost respins ca fiind tardiv.

Aceasta a fost luata in cazul unui client Raiffeisen care obtinuse un credit in franci elvetieni, la finalul lui 2007, cu o dobanda fixa de 3,9% in primul an, iar incepand cu al doilea an dobanda devenea revizuibila (variabila). Conform contractului “banca poate modifica valoarea acesteia in functie de evolutia pietei financiare sau de politica de creditare a bancii, urmand sa aduca la cunostinta imprumutatului noua rata a dobanzii in modalitatea mentionata in Conditiile Generale de Derulare a Operatiunilor Bancare”.

Judecatorii au constatat ca aceasta dobanda revizuibila este abuziva, intrucat ofera bancii dreptul discretionar de a o revizui fara ca noua rata sa fie negociata cu clientul, acesta urmand doar sa fie instiintat cu privire la noua valoare a dobanzii.

“Banca nu a circumstantiat in niciun mod elementele care-i permit sa modifice unilateral dobanda, lasand la latitudinea bancii majorarea dobanzii, ceea ce face ca respectiva clauza sa fie interpretata exclusiv in favoarea bancii, servind doar interesele acesteia, fara a da posibilitatea imprumutatului de a avea un minim control asupra necesitatii si proportionalitatii scopului urmarit”, explica judecatorii.

Acestia au mai precizat ca inca din 1990 bancile erau obligate sa practice dobanzi revizuibile in functie un indice de referinta si nu dupa propria politica de creditare, adica dupa propriul interes.

Conform articolului 14 lit. a din Legea nr.190/1990, “in cazul in care prin contractul de credit ipotecar s-a stabilit ca rata dobanzii sa fie variabila, variatia ratei dobanzii trebuie sa fie legata de fluctuatiile unui indice de referinta mentionat in contract”.

In aceste conditii, au decis judecatorii, “politica de creditare a bancii” sau “evolutia pietei financiare” nu pot reprezenta criterii de referinta, acestea neputand fi previzibile, controlabile, reprezentate clar de parti la orice moment al contractului.

A lasa la discretia bancii stabilirea dobanzii in funcie de “politica bancii”, cand este de notorietate ca “politica bancii” este de a pastra dobanda ridicata, sau in functie de “piata financiara”, care evolueaza diferit, in functie de diferiti indicatori, iar banca va putea invoca de fiecare data ca s-a raportat la un alt indicator, favorabil ei, inseamna a pune consumatorul intr-o pozitie de inechitate, defavorabila acestuia, creand astfel un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in sensul legii, au mai explicat judecatorii Curtii de Apel Bucuresti.

De altfel, a adaugat instanta, Raiffeisen a modificat, in 2009, dupa aparitia OUG nr. 174/2008, dobanda revizuibila, intr-o dobanda stabilita dupa un indice variabil LIBOR si o marja fixa, stabilindu-se o o dobanda variabila de 4,9% pe an, cu un nou grafic de rambursare.

Ce marja fixa ar fi trebuit sa aplice Raiffeisen?

Odata stabilit faptul ca banca a incalcat legea practicand o dobanda revizuibila in functie de propriul interes si nu dupa un indice transparent al pietei, problema a fost stabilirea marjei fixe pe care banca ar fi trebuit sa o practice.

In acest sens, judecatorii au cerut bancii sa vina cu calculele din care sa reiasa aceasta marja, astfel ca instanta a ajuns la urmatoarea decizie.

Chiar daca nu era stipulata expres in contract, marja bancii exista si la momentul contractarii creditului, sub forma cheltuielilor si a profitului bancii, fiind o componenta certa a dobanzii de 3,9% pe an stabilita pentru primul an de rambursare. (In realitate, aceasta dobanda din primul an era una promotionala, mai mica decat cea a pietei, cu scopul de a atrage clientii. Dupa cum se stie, toate preturile promotionale sunt la inceput mai mici decat pretul real, urmand ca diferenta, sau pierderea, sa fie recuperata ulterior, insa acest aspect nu a fost luat in calcul de catre Curtea de Apel)

Judecatorii au decis insa ca valoarea marjei este diferenta dintre valoarea dobanzii initiale (3,9%) si a valorii indicelui LIBOR la data contractarii creditului.

Raiffeisen Bank a prezentat instantei de judecata un calcul privind variatia ratei dobanzii in functie de indicele LIBOR CHF la 6 luni, in conditiile in care marja bancii, incepand din noiembrie 2008, momentul in care doanda la credit devenea variabila, era de 1,97%, mult mai mica decat marja de 4,71%, cat solicitase banca in 2010, prin actul aditional intocmit conform OUG nr.50/2010.

In aceste conditii, Curtea de Apel Bucuresti a impus Raiffeisen Bank sa modifice dobanda la credit, incepand din noiembrie 2008, adica din al doilea an de creditare, conform contractului, dintr-o dobanda revizuibila in functie de politica bancii in dobanda calculata conform LIBOR CHF la 3 sau 6 luni (in jur de 0,8% in noiembrie 2008) plus marja fixa de 1,97%, adica 2,8% in total.

Oferta de conversie a creditelor in CHF

In 23 decembrie 2015, dupa aproape un an de la aprecierea puternica a francului elvetian (CHF), cu peste 20% intr-o singura zi din ianuarie 2015, Raiffeisen a lansat o oferta de conversie in lei a imprumuturilor in CHF cu o reducere a datoriei (discount).

Numai ca, spre deosebire de ofertele altor banci, precum Banca Transilvania sau OTP Bank, care au oferit un discount mediu de 20%, oferta Raiffeisen propune o scadere doar pe jumatate a creditului (10%) in prima faza, urmand ca in urmatorii doi ani se aplice alte doua reduceri de cate 5%, dar numai in conditiile in care clientii isi platesc la timp ratele.

De asemenea, spre deosebire de Volksbank si OTP Bank, ale caror oferte s-au adresat tuturor clientilor cu credite, oferta Raiffeisen are in vedere doar clientii care au dificultati in achitarea restantelor, ce trebuie dovedite fie prin intarzierile inregistrate la Biroul de Credit, fie printr-un grad de indatorare ridicat (rata sa reprezinte peste 65% din venituri), demonstrat, de asemenea, prin verificarea veniturilor la ANAF. (vezi aici detalii)

Raiffesen Bank are in jur de 8.000 de credite in CHF.

Reprezentantii biroului de presa al bancii nu au raspuns solicitarii Bancherul.ro privind numarul clientilor care au acceptat pana in prezent oferta de conversie. 

Romanii au 55.000 de credite in CHF la 7 banci

La finalul lunii septembrie 2015, conform datelor furnizate de BNR, numarul creditelor in franci elvetieni (CHF) detinute de romani la un numar de 7 banci a scazut cu 19.513, echivalentul a 2,8 miliarde lei, de la 74.849 in decembrie 2014 la 55.336 in septembrie 2015.

Reprezentantii biroului de presa al BNR nu au raspuns la intrebarea daca in aceasta statistica sunt incluse si creditele externalizate de unele banci, precum OTP Bank.

Valoarea acestor tipuri de imprumuturi in valuta tarii cantoanelor s-a diminuat de la echivalentul a 9,2 miliarde lei la 6,4 miliarde lei in perioada ianuarie-septembrie 2015.

Valoarea medie a unui credit in CHF a scazut, de asemenea, de la echivalentul a 28.000 de euro la finalul anului trecut la 26300 de euro in septembrie 2015.

Diminuarea stocului de credite in franci s-a datorat in mare masura ofertei de conversie in lei derulata in 2015 de Banca Transilvania pentru clientii Volksbank, in urma careia un numar de 14.712 de credite in CHF, 80% din total, au fost schimbate in lei, valoarea lor ridicandu-se la 2,2 miliarde lei.

In ciuda succesului ofertei BT, care a implicat si un discount de 22% din valoarea datoriei si eliminarea unui comision de risc, alte banci cu credite in CHF nu au urmat-o imediat, nefiind dispuse sa suporte pierderi sau macar sa suporte o parte din povara deprecierii francului cu 100% dupa izbucnirea crizei din 2008.

Abia in septembrie 2015, Bancpost, una dintre bancile cu cele mai multe credite in CHF, a anuntat o oferta de conversie a creditelor din franci elvetieni (CHF) in lei, cu o reducere de 30% a ratelor lunare, dar numai timp de trei ani.

Problema este ca in urma conversiei creditului din CHF in lei, datoriile clientilor cresc substantial, din cauza dublarii valorii francului elvetian in raport cu leul incepand cu 2008.

Banca nu a raspus a intrebarile Bancherul.ro cu privire la cati clienti au acceptat aceasta oferta.

Ulterior au aparut si ofertele de conversie ale OTP Bank si Raiffeisen Bank.

BNR spune ca a adoptat de timpuriu masuri impotriva creditelor in valuta

Creditele în franci elveţieni au fost acordate, în principal, persoanelor fizice, de către un număr de 7 instituții de credit, dintr-un total de 40 existente în sistemul bancar românesc (ponderea acestor credite reprezintă cca.10% din volumul total al creditelor acordate persoanelor fizice, pe sistem bancar), preciza BNR, in vara anului trecut, pentru Bancherul.ro.

În perioada ianuarie – iulie 2015, la nivelul instituțiilor de credit în cauză, au fost înregistrate din partea clienților un număr de 41.223 solicitări privind efectuarea de operațiuni de conversie/restructurare a creditelor contractate în franci elvețieni, din care 22.814 operațiuni de conversie și 18.409 operațiuni de restructurare.

Dintre acestea, în perioada menţionată, au fost soluționate un număr de 24.614 solicitări, dintre care 14.952 prin efectuarea de operațiuni de conversie și 9.662 solicitări, prin operațiuni de restructurare.

Banca Naţională a României a adoptat încă de timpuriu (începând cu anul 2001) măsuri pentru frânarea ritmului alert de creştere a creditului în valută, folosind un spectru larg de instrumente: prudenţiale, de politică monetară şi administrative, spune BNR.

Similar experienţei altor ţări, eficienţa acestor măsuri s-a dovedit limitată în timp, mai ales în contextul liberalizării contului de capital, deşi Banca Naţională a României a recomandat de mai multe ori, ca la solicitarea unui credit, potenţialul debitor să aibă în vedere obţinerea acelui împrumut în valuta în care realizează venituri având caracter de permanenţă şi certitudine, pe întreaga durată de contractare a împrumutului, adauga BNR.

O solutie de conversie pentru toti clientii nu ar fi fost oportuna

BNR mai spune ca oferirea unei soluții similare pentru toți debitorii nu ar fi fost oportună, având în vedere disparitățile existente în ceea ce privește veniturile şi gradul de îndatorare al acestora, precum și scadenţa reziduală a creditelor contractate, făcând astfel necesară identificarea, de la caz la caz, a unor soluţii în funcţie de situaţiile individuale specifice.

"Astfel, instituţiile de credit vor implementa în continuare soluții individualizate pentru debitorii care au credite în franci elvețieni, banca centrală monitorizând acest proces prin instituirea obligației băncilor de a raporta, cu frecvență săptămânală, o situație privind solicitările clienților pentru efectuarea de operațiuni de conversie/restructurare a creditelor contractate în franci elvețieni, cu evidențierea numărului de cazuri soluționate sau respinse.

Totodată, obiectivul îmbunătățirii legislative pe acest palier reprezintă o prioritate pentru toate autoritățile implicate (inclusiv pentru banca centrală, Ministerul Finanțelor Publice etc.)”, a adaugat BNR.