In ciuda crizei izbucnite la sfarsitul lui 2008 si a recesiunii din urmatorii ani, atat banii cash din buzunarele romanilor, cat si conturile si depozitele acestora din banci au avut o crestere importanta in ultimii 6 ani, mai exact de 80 de miliarde de lei, adica 4.000 de lei (aproape 1.000 de euro) pe cap de locuitor, arata datele BNR.
Astfel, in perioada august 2009 - august 2015, banii cash din afara sectorului bancar s-au inmultit cu 19,4 miliarde lei, conturile bancare au sporit cu 27,7 miliarde lei iar depozitele la termen au crescut cu 32,2 miliarde lei, in total 80 de miliarde de lei.
Comparativ, in perioada de patru ani de dinaintea crizei (2005-2009), averea financiara a romanilor a crescut cu 100 de miliarde de lei, iar in perioada 2000-2005 cu 61 de miliarde de lei.
Banii care circula in afara sistemului bancar (numerarul in circulatie) au avut o crestere de 80% in ultimii 6 ani, valoarea acestora ajungand in august 2015 la 43,8 miliarde lei, de la 24,4 miliarde lei in august 2009, arata statisticile BNR. (vezi graficul)
In aceeasi perioada, banii care circula prin conturile bancilor, precum salariile virate pe carduri sau platile intre firme (depozite overnight, in jargonul bancar) au avut un ritm de crestere mai modest, de doar 47%, echivalentul a 27,7 miliarde lei, pana la un total de 86,1 miliarde lei in august 2015, o valoare dubla fata de numerarul in circulatie.
In ultimul an insa, depozitele overnight au avut un ritm de crestere superior (27,5%) numerarului in circulatie (15,3%), dupa ce anul precedent avansul a fost echilibrat, in jurul a 11% pentru ambele componente.
Tot in perioada august 2009-august 2015, romanii si-au inmultit depozitele la termen in banci cu echivalentul a 32,2 miliarde lei, in crestere cu 32%.
Intrebarea este: exista prea multi bani cash in economie? Daca raportam valoarea totala a numerarului (43,8 miliarde lei) la populatia tarii (20 de milioane de locuitori), rezulta ca fiecare roman are in buzunar 2.200 de lei, echivalentul a 500 de euro sau 365 de lire sterline.
Comparativ, fiecare englez are 1.000 de lire in buzunar.
Dar cum se explica faptul ca in ciuda cresterii gradului de utilizare a cardurilor bancare si a platilor online, numerarul a crescut mai rapid decat conturile bancare?
[1]
Raspunsul il aflam intr-un studiu al bancii centrale a Angliei (Bank of England) publicat recent despre istoria si viitorul numerarului, potrivit caruia “in ciuda tendintei clientilor de a adopta noi metode de plata (precum cele cu cardul, cu telefonul mobil si pe internet), valoarea bancnotelor emise de Banca Angliei continua sa creasca, triplandu-se in ultimele doua decenii”.
Cresterea numarului de bancnote, in special a celor de 20 si 50 de lire, a depasit avansul cheltuielilor din economie. Ponderea in crestere a bancnotelor in circulatie raportate la PIB este in crestere continua incepand cu mijlocul anilor 1990, o tendinta prezenta nu doar in cazul lirei sterline, ci si a dolarului, monedei euro, a dolarilor canadieni si australieni, exceptia fiind coroana suedeza.
Numerarul ar fi crescut si mai mult daca nu ar fi aparut noile tehnologii care au determinat ca platile regulate, precum cele ale facturilor, sa se faca intr-o proportie de 90% prin mijloace electronice (standing orders sau direct debit), in timp ce aproape jumatate (48%) dintre platile spontane, precum cumparaturile la magazine, se fac cu cardul sau telefonul mobil.
In concluzia analizei Bancii Angliei se arata ca “in urmatorii ani, consumatorii vor avea tot mai multe alternative de plata pentru bunuri si servicii. In consecinta, ponderea de cash din totalul cheltuielilor in economie va continua sa scada. Totusi, datorita preferintelor consumatorilor, a evolutiilor istorice recente si absenta unor initiative semnificative din partea comerciantilor, bancilor si guvernelor de a-i determina pe oameni sa renunte la cash, volumul numerarului va ramane la niveluri ridicate.