Premierul Greciei va trebui să legifereze reformele privind sectorul bancar pentru a debloca următoarele fonduri prevăzute pentru Atena, în valoare de trei miliarde de euro, a afirmat Thomas Wieser, șeful Grupului de lucru pentru Eurogrup (organismul care oferă asistență în pregătirea discuțiilor miniștrilor de Finanțe din zona euro), transmite Bloomberg, preluata de Agerpres.

Fondurile fac parte din prima tranșă în valoare de 26 miliarde de euro anunțată în iulie, după finalizarea negocierilor privind al treilea pachet de asistență financiară, în valoare de 86 miliarde de euro.

'Banii ar urma să fie plătiți în două tranșe dacă Alexis Tsipras și statele din zona euro ajung la un acord privind condițiile acordării fondurilor. Acele fonduri sunt legate de două probleme cheie: reformele care trebuie implementate în următoarea perioadă și guvernanța sectorului financiar', a declarat Thomas Wieser, într-un interviu acordat la Bruxelles.

Guvernul elen ar putea adopta mai devreme măsurile solicitate până la prima evaluare a reformelor, pentru a evita riscul propagării efectelor negative asupra economiei și în 2016, susțin surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Wieser a dat asigurări că fondurile de trei miliarde de euro vor fi disponibile dacă va fi nevoie de ele. 'Sunt încrezător că bazele pentru recapitalizarea sectorului bancar vor exista până la sfârșitul lunii noiembrie, verificarea demarată de BCE pentru a stabili necesarul de capital al băncilor elene urmând să fie finalizată în octombrie', a declarat oficialul.

Adjuncții miniștrilor de Finanțe din zona euro urmează să se întâlnească în 24 septembrie pentru a discuta reformele ce urmează să fie implementate de Grecia. Probabil că deciziile dificile nu vor fi luate până la formarea noului Guvern de la Atena. În schimbul primei tranșe de trei miliarde de euro ar putea fi solicitate reforme în sistemul de pensii și în administrație, susțin sursele.

Conform prevederilor incluse în cel de-al treilea acord de asistență financiară, Parlamentul de la Atena trebuie să aprobe, până în 15 octombrie, noul cadru legislativ privind recapitalizarea băncilor, pentru ca proiectul de lege să fie în concordanță cu operațiunile Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) — principalul acționar al băncilor elene — și noua directivă europeană privind întărirea sistemului bancar.

Guvernul interimar a înființat un organism special pentru recapitalizarea băncilor, unde participă reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, ai Băncii Centrale a Greciei (BoG) și ai HFSF.

În prezent, necesitățile de capital ale primelor patru bănci grecești, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank și Alpha Bank, sunt evaluate de Banca Centrală Europeană, procedura fiind așteptată să se încheie până la finele lunii octombrie.

Potrivit unor surse interne, BCE ar putea identifica un deficit de capital de până la 15 miliarde de euro.

Scenariul de bază avut în vedere în testele de stres derulate de BCE prevede o contracție a economiei grecești de 2,3% în acest an și una de 1,3% în 2016, urmată de o creștere de 2,7% în 2017. Cu toate acestea, o creștere peste așteptări, de 1,1%, înregistrată de economia Greciei în primele șase luni ale acestui an, sugerează că ar fi nevoie de o prăbușire a economiei în a doua jumătate a anului, pentru a se confirma declinul de 2,3% prognozat pentru acest an. Cu toate acestea, la calculul deficitului de capital al băncilor grecești, BCE va lua în considerare și un scenariu negativ, ale cărui ipoteze nu au fost date publicității.

Piraeus Bank, Alpha, National Bank of Greece și Eurobank, care împreună controlează aproximativ 91% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional care, în cadrul precedentelor programe de asistență financiară pentru Grecia, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curățarea sectorului bancar elen.

Cele patru mari bănci grecești — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank — sunt prezente și pe piața din România.