In 2008, cand economia duduia supraincalzita iar PIB-ul avansa cu 7%, bancile romanesti au imprumutat populatia si firmele cu 100 de miliarde de lei, pentru ca in anul urmator, 2009, dupa izbucnirea crizei si scaderea economiei tot cu 7%, creditele noi sa scada la doar 70 de miliarde de lei, nivel care s-a mentinut si in urmatorii doi ani (2010 si 2011).

In 2012 a urmat o noua prabusire a creditarii, de la 70 la numai 44 de miliarde de lei imprumuturi noi acordate de banci, de data aceasta din cauza restrictiilor impuse de BNR creditelor in valuta, in prima parte a anului. In consecinta, dupa cum se vede si din graficele realizate de economistii Garanti Bank, creditarea in valuta s-a injumatatit in 2012 fara de 2011, atat in cazul creditelor pentru populatie, ca si a finantarilor pentru firme.

Diminuarea puternica a volumelor de credite a afectat si economia, PIB-ul incetinindu-si ritmul de crestere in 2012 la 0,7%, fata de 1,1% in 2011.

In 2013, volumele de noi credite acordate de banci au stagnat la 44 miliarde lei, in timp ce soldul total a creditelor a intrat pe teritoriu negativ, odata cu intensificarea procesului de dezintermediere al bancilor straine.

Creditarea a ramas pe teritoriu negativ si in 2014, comparativ cu anul precedent, chiar daca volumul de noi credite a urcat la 44 la 51 miliarde lei, soldul imprumuturilor reducandu-se in urma procesului initiat de BNR privind vanzarea de credite neperformante si de scoatere a acestora in afara bilanturilor bancilor.

Cu toate acestea, PIB-ul a avansat cu 3,5% in 2013 si cu 2,9% in 2014, pentru a accelera la 4% in acest an, in ciuda faptului ca volumele de noi credite se mentin in continuare la jumatate fata de cele dinintea crizei.

Crestere economica nesustinuta de creditare

“Cresterea economica ar putea creste aproape de potentialul de 4% si in urmatorii 3 ani, nesustinuta de creditare, in conditiile in care bancile continua sa-si majoreze volumele de noi credite, dar sunt mult mai prudente decat inainte de criza”, a spus economista sefa a Garanti Bank, Rozalia Pal, cu ocazia seminarului Colocviile Pietei Financiare - Florin Petria.

[1]

Ea mentioneaza ca bancile au suficiente resurse de creditare, in conditiile in care, din iunie 2012 pana in martie 2015, depozitele au crescut cu 6,4%, de la 194 la 228 miliarde lei, respectiv 34 miliarde lei, in timp ce soldul creditelor a scazut cu 3,6%, de la 231 la 211 miliarde lei, respectiv 20 de miliarde de lei.

“Ceea ce inseamna ca avem resurse financiare cu care putem relansa creditarea”, adauga Rozalia Pal. Creditarea este sustinuta si de reducerea dobanzilor, costul creditelor imobiliare in lei ajungand la 4,25%, sub dobanda la creditele in euro, de 5,3%.

Si economistul-sef al Bancii Transilvania, Andrei Radulescu, considera ca si in urmatoarea creditarea in lei va accelera, in timp ce soldul de credite in valuta isi va atenua scaderea, astfel incat in a doua parte a anului creditarea va reveni pe teritoriu pozitiv.

La randul sau, economistul BNR, Florin Neagu, apreciaza, intr-un articol publicat pe Forumul BNR, ca "in condiţiile în care o ţară a experimentat o evoluţie nesustenabilă a creditării (credit boom), urmată de o criză bancară, probabilitatea de a avea o reluare a creşterii economice în lipsa creditului este semnificativă." 

"Având în vedere această evoluţie normală a decuplării care se poate manifesta între ciclul creditului şi ciclul economic, interesul autorităţilor ar trebui să fie mai puţin în direcţia stimulării reluării finanţării în orice condiţii, ci de a se asigura că sectorul bancar îşi onorează sustenabil rolul său în economie pe toată durata ciclului de creditare", adauga el.