Bancherul - BANCI / Analiza / Statele Unite isi alege astazi noul presedinte, dintre republicanul John McCain şi democratul Barack Obama

Americanii merg la urne marţi pentru a alege �ntre republicanul John McCain şi democratul Barack Obama, după o campanie prezidenţială neobişnuit de lungă şi pe fondul unei crize economice ce pare să fi �nclinat balanţa �n favoarea democraţilor, după două mandate republicane.

Primele secţii de vot se deschid marţi la ora 7.00, ora Rom�niei, �n orăşelele Dixville Notch şi Hart's Location din New Hampshire, care �n mod tradiţional �ncep să voteze la miezul nopţii. Toţi cei c�ţiva zeci de locuitori vor vota simultan la miezul nopţii, iar rezultatele vor fi cunoscute un minut mai t�rziu. Majoritatea celorlalte secţii de vot se vor deschide marţi, �ntre 12.00 şi 14.00, ora Rom�niei.

Miercuri, la ora 1.00, ora Rom�niei, se �nchid primele secţii de vot, �n statele Indiana şi Kentucky, iar ultimele se vor �nchide �n Alaska la ora 8.00. Primele indicii ale rezultatului votului sunt aşteptate miercuri �n jurul orei 6.00, c�nd vor exista exit-polluri pentru suficiente state pentru a fi evident dacă unul dintre candidaţi a c�ştigat cursa.

Analiştii se aşteaptă la o participare record, explicată �n parte prin "fenomenul Obama", care a reuşit să adune zeci de mii de oameni la mitinguri, dar şi prin interesul deosebit pe care l-a suscitat această campanie electorală, una dintre cele mai �ndelungate şi cea mai scumpă din istorie. Dacă �n ultimii 30 de ani rata de participare la scrutinul prezidenţial a oscilat �ntre 54% şi 61%, anul acesta ea ar putea atinge 80-90% �n unele state. Recordul de participare la un scrutin prezidenţial s-a �nregistrat �n 1960 şi a fost de 63%.

Aproape 20% dintre alegători şi-au exprimat deja opţiunea �n statele unde se poate vota anticipat, iar cozile de la secţiile de vot lasă să se �ntrevadă o mare afluenţă �n ziua scrutinului propriu-zis. Pe listele electorale sunt �nscrişi anul acesta 153 de milioane de alegători.

Statele Unite au un proces electoral complex, moştenit din secolul al XIX-lea. Exprim�ndu-şi votul, americanii desemnează de fapt membrii Colegiului electoral (alcătuit din "mari electori") care, la r�ndul său, �l desemnează pe preşedinte. Colegiul electoral are 538 de membri şi, pentru a fi ales, un candidat are nevoie de 270 de voturi. Fiecare stat american este reprezentat �n Colegiu de un număr de membri egal cu aceia pe care �i are �n Congres, statele cu populaţie mai numeroasă av�nd mai multă greutate. Toate statele americane, cu excepţia a două - Nebraska şi Maine - acordă toţi marii electori �n Colegiu candidatului cu cele mai multe voturi, indiferent c�t de mică este diferenţa dintre ei. Acest lucru �nseamnă că nu este exclus ca un candidat care are cele mai multe voturi la nivel naţional să piardă totuşi alegerile, av�nd un număr mai mic de voturi �n Colegiul electoral. Aşa s-a �nt�mplat �n 2000, c�nd George W. Bush a c�ştigat alegerile, deşi contracandidatul său, democratul Al Gore, obţinuse mai multe voturi din partea populaţiei.

Sistemul face, deci, ca statele cu populaţie numeroasă să fie mai importante �n aritmetica scrutinului. California este statul cu cel mai mare număr de reprezentanţi �n Colegiul electoral - 55. California votează �nsă �n mod tradiţional cu democraţii, iar şansele ca acest comportament să se schimbe anul acesta sunt mici. De aceea, o atenţie deosebită au primit din partea candidaţilor statele cu număr mare de electori şi pe care sondajele le arată fie indecise, fie susceptibile să basculeze de la un partid la altul - Ohio, Florida, Pennsylvania. �ncep�nd din 1960, niciun candidat nu a c�ştigat alegerile fără a �nvinge �n cel puţin două dintre aceste state.

Potrivit site-ului independent RealClearPolitics, care face o medie a tuturor sondajelor, Obama avea luni un avans de 7% la nivel naţional (51,2% faţă de 44,2%). Pe de altă parte, Obama conduce �n Florida �n medie cu 2,5%, cu 7,6% �n Pennsylvania şi cu 3,6% �n Ohio.

Sondajele �l indică, aşadar, c�ştigător pe Barack Obama, care s-a instalat �n frunte �ncep�nd din septembrie, favorizat de criza financiară, pentru că este perceput ca fiind mai competent �n acest domeniu dec�t McCain. La r�ndul său, republicanul, considerat mai competent �n probleme de politică externă şi securitate naţională, se impusese �n sondaje cu declaraţii dure la adresa Moscovei �n timpul crizei ruso-georgiene din august. Este �nsă pentru prima oară c�nd un partid mare este reprezentat �n cursa pentru Casa Albă de un candidat de culoare şi există o anumită incertitudine �n ceea ce priveşte modul cum se va comporta electoratul, �ntr-o ţară �n care rasa este �n continuare un subiect sensibil. �nsăşi acurateţea sondajelor a fost pusă sub semnul �ntrebării şi pentru că există rezultate extrem de diferite �ntre ele, dar şi din cauza "efectului Bradley", numit astfel după candidatul de culoare care a �ncercat să obţină funcţia de guvernator al Californiei �n 1982. Deşi era prezentat de sondaje drept c�ştigător detaşat, el a pierdut la mică diferenţă, iar sociologii au explicat că, de teamă să nu fie consideraţi rasişti, respondenţii au minţit �n sondaje.

�n contextul �n care economia a urcat pe primul loc �n preocupările americanilor, programele propuse de Obama şi McCain se diferenţiază �n special la capitolul impozite şi asigurări medicale, �n timp ce �n privinţa energiei, programele lor pledează cu precădere pentru o mai mare independenţă de petrolul din Orientul Mijlociu, prin recurgerea mai mult sau mai puţin accentuată la energia nucleară. Obama vrea reduceri fiscale pentru cei cu venit anual sub 250.000 de dolari, adică 95% din populaţie, spune el, şi pledează pentru impozite mai mari pentru ceilalţi. McCain consideră, dimpotrivă, că deducerile de impozite pentru marile corporaţii sunt soluţia cea mai bună pentru a �ncuraja investiţiile şi crearea de noi locuri de muncă. �n ceea ce priveşte sistemul de sănătate, �ntr-o ţară �n care aproape 46 de milioane de oameni nu au asigurări �n caz de boală, Obama vrea să garanteze o asigurare socială accesibilă tuturor sub forma unui sistem parţial finanţat de stat, �n timp ce McCain vrea să favorizeze concurenţa pe piaţa asigurărilor private pentru a determina scăderea costurilor.

Şi �n politica externă cei doi candidaţi au viziuni diferite. McCain, considerat mai competent �n acest domeniu, nu exclude folosirea forţei �mpotriva Iranului, consider�nd că o intervenţie militară este de preferat unui Iran �narmat nuclear. Pe de altă parte, McCain a afirmă că va menţine trupele �n Irak at�t timp c�t va fi nevoie şi a avut declaraţii extrem de dure la adresa Rusiei. Obama, care l-a ales pe şeful Comisiei de externe din Senat, Joe Biden, drept candidat la vicepreşedinţie - pentru a-i convinge pe cei care �i reproşau lipsa de experienţă - promite că va retrage trupele din Irak �n termen de 16 luni de instalarea la putere şi pledează pentru diplomaţie, susţin�nd, de exemplu, negocierile directe cu Iranul şi reluarea dialogului cu Havana.

Actuala campanie pentru Casa Albă a fost mai puţin dură dec�t altele şi mai săracă �n dezvăluiri de natură să �i discrediteze pe candidaţi. Obama a fost totuşi acuzat de legături cu fostul militant radical Bill Ayers şi cu pastorul Jeremiah Wright, controversat din cauza declaraţiilor sale despre rasism. El a fost ţinta unei campanii de dezinformare care l-a prezentat drept musulman pentru a-l asocia cu radicalii, deşi este catolic. Pentru că a declarat că vrea să "redistribuie bogăţia", republicanii l-au acuzat că este "socialist", ceea ce este aproape o insultă �n Statele Unite. Dacă McCain nu a fost atacat personal dec�t �n ceea ce priveşte programul şi legăturile cu actuala administraţie, presa americană a scris pe larg despre acuzaţiile de abuz de putere care i se aduc �n Alaska candidatei sale la vicepreşedinţie, Sarah Palin. Ea a fost �n centrul atenţiei c�nd s-a aflat că fiica sa minoră este �nsărcinată şi a fost criticată pentru sumele cheltuite de republicani pe ţinutele purtate de ea �n campanie. Palin a fost, pe de altă parte, ridiculizată pentru o serie de declaraţii neinspirate, precum aceea că este omul potrivit să negocieze cu Rusia pentru că statul ei de origine, Alaska, este mai aproape de această ţară.

�n paralel cu alegerile prezidenţiale, americanii �şi vor alege marţi membrii Camerei Reprezentanţilor şi o treime dintre membrii Senatului. Potrivit sondajelor, democraţii �şi vor consolida majoritatea �n Camera Reprezentanţilor şi au şanse să se apropie de majoritatea de 60 din 100 �n Senat, ceea ce se �nt�mplă destul de rar. �n plus, alegătorii sunt chemaţi să decidă prin referendumuri locale �ntr-o sumedenie de probleme, de la căsătoria �ntre persoane de acelaşi sex, la dreptul la avort, energia din surse regenerabile şi chiar protecţia scroafelor gestante.

Alegerile intervin �n contextul unei crize economice grave şi al implicării Statelor Unite �n două războaie, �n Irak şi Afganistan. Scrutinul are loc, de asemenea, după opt ani de administraţie republicană, �n care George W. Bush a oscilat de la cote de popularitate record, după atentatele din 11 septembrie, la recorduri de nepopularitate �nregistrate �n ultimii ani.

Oricare ar fi rezultatul acestor alegeri, ele vor aduce o premieră �n istoria americană. Dacă va fi ales Obama, el va deveni primul preşedinte de culoare al celei mai mari puteri mondiale. Dacă va c�ştiga McCain, o femeie va ajunge pentru prima oară �n funcţia de vicepreşedinte - guvernatoarea de Alaska Sarah Palin. �n plus, la 72 de ani, McCain ar deveni cel mai v�rstnic preşedinte american la momentul inaugurării primului mandat.