Dupa o batalie de o luna, in martie 2014, intre BNR si actionarul majoritar al Carpatica, Ilie Carabulea, soldata cu suspendarea dreptul de vot al acestuia in AGA si convingerea actionarilor minoritari ai bancii sa voteze o fuziune cu Nextebank, analizata si renegociata de-a lungul urmatoarelor 8 luni, planurile s-au schimbat brusc, in ultima luna.
Dupa ce a vazut ca fuziunea in urma careia urma sa piarda controlul asupra bancii se concretizeaza, Carabulea a cedat, anuntand, in data de 11 decembrie, cu 6 zile inainte de AGA in care urma sa fie aprobata fuziunea, ca este dispus sa-si vanda actiunile, astfel ca minoritarii de la BCC au respins, vineri, fuziunea, lasand sa se inteleaga ca aceasta a fost doar o solutie in cazul in care Carabulea nu si-ar fi vandut actiunile.
Banca Comerciala Carpatica (BCC) a renuntat, in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) de vineri, la fuziunea cu Nextebank, cu toate ca fost un proiect la care s-a lucrat inca din luna mai a acestui an si care a trecut printr-un proces de due-dilligence, schimbarea unui consultant extern si renegocierea contractului, in noiembrie.
Conducerea Carpatica a prezentat, cu doar doua saptamani inainte de AGA din 19 decembrie, avantajele fuziunii cu Nextebank, in urma careia banca “va avea o baza de capital puternica, de peste 100 de milioane de euro”, precum si “actionari cu reputatie solida, precum BERD sau FEI (Fondul European de Investitii)”.
In urma fuziunii cu Nextebank, aceasta urma sa detina 45% din actiunile Carpatica, astfel ca actionarul majoritar din prezent, Ilie Carabulea, ar fi pierdut controlul bancii. (Vezi aici detaliile fuziunii)
Carabulea si asociatii sai, care impreuna detin 57% din actiunile bancii, nu au putut vota la AGA de vineri, intrucat dreptul lor de vot a fost suspendat de BNR la inceputul acestui an, dupa ce Carabulea a fost arestat in cazul Carpatica Asigurari.
Razboiul Isarescu-Carabulea
BNR, avand de partea sa conducerea Bancii Carpatica, a inceput in luna martie un razboi public, prin anunturi la BVB, cu actionarul majoritar al bancii din Sibiu, Ilie Carabulea, arestat in cazul Carpatica Asig, despre care a sugerat ca in aceasta situatie nu mai indeplineste conditiile pentru a avea drept de vot in banca. BNR a pregatit ca alternativa o fuziune a Bancii Carpatica cu o alta banca, mai mica, pentru a-si consolida pozitia pe piata, caz in care Carabulea ar pierde controlul institutiei de credit, asa incat a anuntat ca nu este de acord.
Dupa o luna, Mugur Isarescu castiga batalia cu Ilie Carabulea pentru soarta Carpatica: actionarii minoritari au decis in AGA fuziunea cu alta banca, dupa ce Isarescu a reusit sa-i convinga ca aceasta este singura alternativa viabila pentru banca.
Ulterior a inceput procesul de negociere a fuziunii cu Nextebank, detaliile acesteia fiind prezentate in urma cu doua saptamani.
Necunoscuta alternativei investitorului institutional
Conducerea Carpatica a mai prezentat in cadrul AGA si alternativa aprobarii unei “majorari de capital cu 155 milioane lei prin una sau mai multe emisiuni de actiuni ordinare noi pe o perioada de 1 an in legatura cu o posibila acordare de imprumut subordonat de nivel 1 sau de nivel 2, care ar putea sa contina caracteristici de convertibilitate in actiuni.”
Din cate se poate vedea chiar din formulare, este vorba de o alternativa neclara si incerta: “o posibila acordare de imprumut subordonat...care ar putea sa contina...”, care trebuie sa obtina si acordul BNR.
Mai mult, conducerea Carpatica nu a dezvaluit cine anume ar putea acorda acest imprumut subordonat incert, precizand doar ca este vorba de “un investitor listat pe o piata reglementata din UE”.
“Directoratul a identificat un investitor listat pe o piata reglementata din Uniunea Europeana, interesat sa investeasca pana la maxim 30 milioane EUR in instrumente de capital reglementat emise de Carpatica. Oferta este conditionata, intre altele, de acceptarea de catre Banca Nationala a Romaniei a respectivului investitor pentru a deveni actionar semnificativ la Carpatica. Intentia investitorului este de a furniza Carpatica capital de rang 1 sau 2, sub forma de imprumuturi subordonate cu sau fara optiuni de convertibilitate”, arata banca in prezentarea catre actionarii BCC.
In aceste conditii, era clara optiunea si recomandarea conducerii Carpatica de a se vota pentru aprobarea fuziunii.
Numai ca planul nu a putut fi dus la indeplinirie, iar motivele ne sunt necunoscute, in lipsa unor informatii suficiente care nu au venit nici de la banca nici de la BNR. Asa incat putem doar sa speculam si sa legam intre ele informatiile de care dispunem.
Noutatile care au determinat anularea fuziunii
Cu doar o saptamana inainte de AGA de vineri, Carpatica a transmis BVB un comunicat foarte ciudat. Pe de o parte, anunta majorarea provizioanelor pentru credite neperformante cu o suma ridicata, cu 177 milioane lei, ceea ce a provocat bancii o reducere a ratei solvabilitatii pana la minimul reglementat de BNR: 10%, de la 12,4% la sfarsitul lunii septembrie, ceea ce inseamna ca banca are nevoie stringenta de capital suplimentar.
Pe de alta parte, banca pubica o “informare cu privire la vanzarea unui pachet semnificativ de actiuni ale bancii detinute de actionarul majoritar” (Ilie Carabulea). Este vorba de declaratia lui Oprea Carabulea unuia dintre fiii lui Carabulea, care spune ca familia sa doreste sa vanda pachetul majoritar de actiuni la Carpatica, “conform unui scenariu accelerat pentru a asigura bancii platforma necesara pentru a spori baza de capital”.
In plus, in informarea trimisa BVB se spune ca “actionarii vor avea de ales intre fuziunea cu Nexte Bank si majorarea capitalului de rang 2, asociat cu cedarea unui procent semnificativ de actiuni ale bancii detinute de actionarul majoritar Ilie Carabulea si parti afiliate”, asadar nu mai este vorba de “majorarea de capital cu 155 milioane lei prin emiterea de actiuni cu legatura cu o posibila acordare de imprumut subordonat”, asa cum aparea in convocatorul AGA.
Cu toate acestea, documentele AGA nu au fost modificate iar actionarii au votat vineri forma initiala, si anume majorarea de capital cu 155 milioane lei prin emiterea de actiuni in legatura cu o posibila acordare de imprumut subordonat” si nu “majorarea de capital asociat cu cedarea actiunilor lui Carabulea”, cum spunea ultimul anunt al bancii.
Asadar, doua elemente importante au aparut in cazul Carpatica inainte de votul AGA: banca a ajuns cu rata de solvabilitate la o cota de alarma, cu o nevoie urgenta de capital, in timp ce actionarul majoritar, Carabulea, este dispus sa-si vanda actiunile.
Este posibil, asadar, ca in loc de majorarea de capital de 30 de milioane de euro sa avem o tranzactie de vanzare a actiunilor lui Carabulea respectivului investitor european, urmand ca acesta sa vina ulterior cu capital suplimentar necesar bancii, care s-ar ridica tot la aproximativ 30 de milioane de euro in urmatorii 2 ani, dupa cum spune seful bancii, Johan Gabriels in comunicat.
“Votul exprimat astazi in Adunarea Generala, deschide perspective pentru atragerea de investitori institutionali care sa sustina dezvoltarea viitoare a bancii, atat prin crestere organica cat si prin potentiale achizitii. Multumim actionarilor pentru reconfirmarea increderii in conducerea bancii prin mandatul acordat astazi Directoratului”, a declarat Johan Gabriels, CEO Banca Carpatica.
La randul sau, Nicolae Petria, presedintele Consiliului de Supraveghere al Bancii Carpatica a spus: “Putem sune ca decizia de astazi a actionarilor Bancii Comerciale Carpatica este una istorica pentru institutia noastra, fiind pentru prima oara cand, cu o majoritate semnificativa, actionarii au agreat atragerea unui investitor institutional care creeaza premisele pentru dezvoltarea viitoare a bancii.”
