Consiliul Concurentei pare insa convins de aceasta perspectiva: Directiva 2014/92/UE privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază adoptată anul acesta are ca termen de implementare de către statele membre 18 septembrie 2016 şi va avea un impact benefic asupra consumatorilor de servicii bancare şi asupra concurenţei în acest sector, prin creşterea transparenţei asupra comisioanelor şi simplificarea procedurilor de schimbare a furnizorilor de servicii bancare.
Simplificarea procedurilor de schimbare, spune Consiliul Concurentei, va avea un impact asupra concurenţei similar cu portabilitatea numerelor în piaţa de telefonie mobilă. În acest sens, implementarea Directivei ar trebui să ducă în mod natural la o reducere a cuantumului comisioanelor practicate de bănci, dar şi la o creştere a gradului de bancarizare al populaţiei, având în vedere că actul comunitar conţine şi o serie de prevederi în acest sens. Pe de altă parte, soluţia cu impactul cel mai mare pe termen lung rămâne educarea financiară a consumatorilor.
Consiliul Concurenţei a publicat recent un raport in care citează un studiu al Comisiei Europene din anul 2009 care analizează comparativ costurile asimilate conturilor bancare. În acest studiu România se afla la momentul respectiv pe locul 4 din 27 de state membre, cu costuri semnificativ mai mari decât media UE.
„Nu dispunem de date comparative cu alte state mai recente, dar se observă o tendinţă de creştere a acestor comisioane în ultima perioadă. O explicaţie a acestui fenomen constă în faptul că există costuri de schimbare a furnizorului (switching costs) şi ne referim în special la costuri ne-monetare.
Mai exact aceste costuri ţin de complexitatea procesului de transferare a contului, ceea ce generează un efect de inerţie a consumatorilor, dificultatea notificării beneficiarilor plăţilor şi/sau celor care fac plăţi către deţinătorii conturilor (angajatori, casa de pensii etc.), necesitatea modificării datelor pentru plăţi online sau a debitărilor directe/automate etc.
Acest fenomen ţine de specificul domeniului bancar, fiind prezent în foarte multe state şi fiind alimentat în principal de nivelul de educaţie financiară a consumatorilor (chiar şi în Fed-ul american a analizat aceste costuri ne-monetare de schimbare băncii cu care consumatorii sunt obişnuiţi să lucreze)”, precizeaza Consiliul Concurentei.
„Tot un studiu al Comisiei Europene, din anul 2011, a arătat că rata de mobilitate a consumatorilor europeni în privinţa conturilor de plăţi se situează în jurul a 10%, sub cele din domeniul telefoniei mobile sau al furnizorilor de internet. Datorită acestui fenomen, instituţiile de credit deţin o putere de piaţă importantă în raport cu clienţii deja existenţi.
Astfel, nivelul comisioanelor este mai mare decât cel pe care l-am avea în condiţii de concurenţă generate de absenţa acestor costuri de schimbare, dar suficient de mic încât consumatorii să nu fie foarte motivaţi să schimbe furnizorul de servicii bancare. În acest context, este foarte importantă transparenţa asupra comisioanelor - slaba informare a consumatorilor este una dintre cauzele acestor bariere de schimbare a furnizoriului ceea ce duce la dinamica scăzută a concurenţei în anumite pieţe din sectorul bancar.
Mergând mai în detaliu, trebuie avut în vedere faptul că există grupuri de consumatori vulnerabili, spre exemplu pensionarii sau persoanele cu venituri scăzute, asupra cărora nivelul comisioanelor la cardurile de debit poate avea un impact semnificativ şi care au dificultăţi în obţinerea şi înţelegerea informaţiilor relevante pentru a putea realiza comparaţii între ofertele băncilor, spre deosebire de consumatorii care utilizează, să zicem, carduri de credit de tip "gold" şi care, cu siguranţă, sunt mult mai bine informaţi si mai puţin expuşi din cauza comisioanelor”, mai precizeaza Consiliul Concurentei, la solicitarea Bancherul.ro.
