Cazul comisioanelor interchange impuse de Visa si MasterCard magazinelor care accepta platile cu cardul, comisioane incasate in mare parte de banci, dar pe care guvernul a decis sa le reduca substantial, de la 1% la doar maxim 0,3%, este de actualitate si in America. Acolo, marile magazine au dat in judecata organizatiile de carduri inca din 2005, fiind cel mai mare caz anti-trust din istoria SUA. Abia in decembrie anul trecut s-a ajuns la o intelegere prin care Visa si MasterCard au fost de acord sa plateasca marilor retele comerciale despagubiri in valoare de 5,7 miliarde de dolari si sa reduca valoarea comisioanelor.
Litigiul nu este insa incheiat, intrucat intelegerea parafata in decembrie la un tribunal din Brooklyn a fost contestata in primele zile ale acestui an, la un tribunal federal din New York, de catre cea mai mare asociatie americana a comerciantilor, The National Retail Federation, precum si de cele mai mari magazine americane: Wal-Mart, Amazon.com, 7-Eleven, Barnes&Noble.
“Intelegerea nu schimba cu nimic sistemul de fixare a platilor cu cardul, care a condus la cresterea exorbitanta a comisioanelor interchange (swipe fees) in ultimul deceniu, si nu impiedica majorarea acestora pe viitor”, sustine reprezentantul asociatiei, Mallory Duncan, citat de Reuters. Intelegerea, a adaugat acesta, este un mare deserviciu adus atat comerciantilor cat si publicului.
Comerciantii au actionat in justitie Visa si MasterCard plangandu-se de faptul ca nu au putut sa negocieze comisioanele pentru acceptarea platilor cu cardurile de credit, comisioane care se ridica la nu mai putin de 2-5% din valoarea fiecarei cumparaturi, astfel incat au fost nevoiti sa transfere acest cost in pretul produselor.
In Romania, un studiu al Consiliului Concurentei publicat anul trecut a aratat ca magazinele romanesti sunt nevoite sa achite comisioane intre 1,78% si 2,4% pentru fiecare plata cu cardul, in timp ce MasterCard sustine ca aceste comisioane variaza intre 1,6% si 1,8%.
Cum functioneaza mecanismul comisioanelor la carduri
Iata care este mecanismul de percepere a acestor comisioane, denumite fie interbancare, fie interchange fie swipe fee, in America: nivelul comisioanelor este stabilit de organizatiile de plata, Visa si MasterCard, dar sunt incasate de catre banca ce a emis cardul cu care se face plata, de la banca magazinului, adica cea care detine POS-ul la care se accepta plata cu cardul.
Comisionul interchange, in medie de 1% in Romania, fiind cel mai ridicat din Europa, conform studiului Consiliului Concurentei, este dedus de catre banca emitenta a cardului din suma pe care clientul trebuie sa o plateasca pentru cumparaturile facute, suma care se transfera la banca magazinului.
De exemplu, daca detinatorul unui card BCR a platit la Carrefour, care are POS-uri BRD, cumparaturi in valoare de 100 de lei, BCR va transfera din contul de card al clientului catre contul Carrefour de la BRD o suma de doar 99 de lei, retinand comisionul de 1% din 100 de lei, adica 1 leu.
La randul ei, BRD va lua din cei 100 de lei si un comision pentru ea, cu alta denumire, pentru serviciul oferit de acceptare a platii cu cardul, adica intre 0,78% si 1,4%, respectiv diferente de pana la 1,78% si 2,4%, la cat se ridica in total comisioanele platite de magazin pentru acceptarea platii cu cardul.
Ceea ce inseamna ca BRD va mai lua din cei 100 de lei intre 78 de bani si 1,4 lei, sa spunem 1 leu, in medie, asa incat comerciantul incaseaza in contul sau o suma neta de 98 de lei pentru cumparaturile in valoare de 100 de lei.
Vedem asadar ca banca detinatoare a POS-ului incaseaza pentru serviciul oferit, de acceptare a cardului, ce presupune intretinerea unui POS, un comision la fel de ridicat sau chiar mai mic decat comisionul interchange incasat de banca emitenta a cardului, care de fapt nu ofera niciun serviciu pentru comerciant.
Comision inventat pentru stimularea afacerii cu carduri
Organizatiile de carduri Visa si MasterCard au inventat asadar acest comision interchange, cu scopul de a stimula bancile sa emita carduri si sa incaseze, in consecinta, un comision de 1% pentru fiecare plata.
Odata stabilite comisioanele ce trebuie incasate de banci de la magazine, Visa si MasterCard isi deduc ulterior din acestea partea lor de castig, sub forma de comisioane pentru serviciile aferente cardurilor, a caror nivel este direct influentat de nivelul comisioanelor interchange incasate de banci. Comisioane ce reprezinta profituri uriase pentru Visa si MasterCard, precizeaza Reuters.
Potrivit estimarilor The National Retail Federation, comisioanele interchange aduc Visa si MasterCard venituri anuale de 30 de miliarde de dolari. In aceste conditii, despagubirile de 5,7 miliarde de dolari pe care cele doua organizatii de carduri au fost de acord sa le plateasca magazinelor reprezinta doar o mica parte din castigurile incasate anual de cele doua organizatii, mai exact profiturile obtinute pe parcursul a 3 luni din incasarea respectivelor comisioane.
Insa adevarata problema a intelegerii in justie intre Visa, MasterCard si magazine, la care s-a ajuns in decembrie, sustine asociatia americana, este faptul ca aceasta nu elimina existenta acestui sistem tip cartel de stabilire a comisioanelor pentru carduri. ”Singurii avantajati de aceasta intelegere sunt Visa si MasterCard, intrucat acestea vor putea sa colecteze si pe viitor zeci de miliarde de dolari din aceste comisioane ascunse”, au mai spus reprezentantii magazinelor americane.
