www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Cine este Anthony C. Hassiotis, presedintele Bancpost: Uneori ai nevoie de ceva care sa te zgaltaie ca sa realizezi ca poti pierde in cateva secunde tot ceea ce crezi ca-ti este cuvenit de la sine

Autor: Bancherul.ro
2013-09-30 11:25

Anthony C. Hassiotis este presedintele Bancpost din 1 iunie 2012, dupa ce timp de 8 ani a condus subsidiara grupului Eurobank din Bulgaria. El are o experienta impresionata in sectorul bancar, in care a debutat, in Statele Unite, inca de la varsta de 23 de ani, acolo unde si-a facut si studiile. Este o persoană plină de viaţă şi de optimism, o fire foarte jovială şi prietenoasă, deschisa, cu alura de american. Spune ca cel mai important pentru el, in acest moment, este sa transmita echipei sale acest spirit de invingator si experienta acumulata in cariera, sa devina mentorul noii generatii.

Scoala si startul in cariera, in SUA

Hassiotis face parte dintr-o familie de bancheri: tatal si fratele sau au lucrat, de asemenea, in industria bancara, iar el a fost trimis sa faca studiile in Statele Unite, unde si-a inceput si cariera de bancher. „Am fost foarte norocos pentru că am putut merge să studiez în Statele Unite, chiar dacă nu la o universitate mare sau cunoscută. Am fost selectat de bănci americane importante pentru a intra in cadrul unor programe de formare profesională, mai întâi la Mellon Bank iar apoi la Citi Bank. Companiile americane nu te aleg pe considerente precum vârsta, culoarea pielii, dacă eşti blond sau brunet, cine sunt părinţii tăi. Dacă eşti bun, îţi oferă şansa să mergi mai departe, să avansezi în carieră, ceea ce pe mine m-a avantajat foarte mult. Eu am ajuns vice-preşedinte în Citibank la 29 de ani. Cine mi-a fi acordat  o astfel de şansă în Europa la acea vreme, fără a avea părul alb sau cu relaţii importante?”

„Am incercat tot ce se poate imagina in materie de locuri de munca”

In America i-a fost insuflata cultura antreprenoriatului, inca din timpul studentiei. „Am încercat tot ce se poate imagina în materie de locuri de muncă, când eram student în America. Am lucrat într-un magazin, cu 1,25 de dolari pe oră, am parcat maşini, am spălat vase şi am fost bucătar în restaurante, am lucrat pe autobuze, am fost  chelner, am organizat petreceri, am curăţat podele, orice pentru a face un ban şi sunt mândru de asta, pentru că a munci nu este ruşinos. Odată, în casa în care stăteam în chirie am găsit un vechi scaun de frizer, pe care l-am instalat în baie şi am făcut pe frizerul pentru un dolar. Tata mă întreba de ce munceam, pentru că îmi trimitea suficienţi bani, însă nu aveam alternativă, pentru că toată lumea făcea asta, toţi colegii mei lucrau şi mi-a plăcut. Aveam chiar şi două joburi în acelaşi timp: eram asistent universitar, iar pe uşa biroului lăsam un bilet pentru cei care mă căutau că mă găsesc în bucătărie la restaurant.”

Bancher de la varsta de 23 de ani: am simtit atunci ca am cucerit lumea

Hassiotis lucreaza ca bancher inca de la varsta de 23 de ani. „Evident că cel mai important moment al carierei pentru mine a fost atunci când am reuşit să mă angajez prima dată, la vârsta de 23 de ani, în SUA, unde nu cunoaşteam pe nimeni, după ce am fost respins până atunci de către o mulţime de alte firme. Primul job a fost la Mellon Bank, în cadrul departamentului internaţional, fiind selectat într-un program de pregătire format din 12 persoane alese de pe tot cuprinsul SUA, iar eu am fost unul dintre ei. Am simţit atunci că am cucerit lumea. Şi chiar am făcut-o, pentru că a fost punctul în care mi-am început cariera. De aceea pentru mine a fost fantastic, m-am simţit important, privilegiat, a fost începutul visului meu. Şi aveam doar 23 de ani! Iar la doar 29 de ani am devenit vice-preşedinte.

„Uneori ai nevoie de ceva care să te zgâlţâie ca să realizezi că poţi pierde în câteva secunde tot ceea ce crezi că-ţi este cuvenit de la sine”

Pe de altă parte, a trecut şi prin momente de răscruce, precum un accident de maşină în Arabia Saudită. ”Faptul că azi sunt în viaţă cred că este un miracol. Atunci mi-am dat seama cât de fericit sunt că trăiesc doar pentru a putea vedea, atinge, mers pe jos, respira şi nu voi uita acest moment tot restul vieţii. În fiecare dimineaţă când mă trezesc îi mulţumesc lui Dumnezeu şi îmi dau seama cât de fericit sunt că trăiesc. Uneori ai nevoie de ceva care să te zgâlţâie ca să realizezi că poţi pierde în câteva secunde tot ceea ce crezi că-ţi este cuvenit de la sine. Un bun prieten îmi spunea recent că nimic nu este permanent în această viaţă, iar singura certitudine este că vei muri. În fiecare zi trebuie să apreciezi ceea ce ai iar dacă uiţi, să-ţi aminteşti că eşti aici pentru o perioadă scurtă de timp şi să te bucuri de ceea ce ai.”

„Îmi mai amintesc de alte întâmplări, ca atunci când au încercat să mă răpească în Caracas sau să mă împuşte în Port du Prince, Haiti, atunci când au încercat să mă urmărească şi să mă răpească din nou în Salvador. Lucruri pe care nu vrei să le trăieşti, dar când eşti tânăr crezi că eşti invincibil şi astfel de lucruri nu ţi se pot întâmpla ţie.”

„Motto-ul meu: du-te acolo unde sunt probleme de rezolvat”

Hassiotis spune ca unul dintre secretele succesului sau a fost abilitatea de a se muta dintr-un loc în altul, de a cauta provocarile. „Am preferat să merg întotdeauna acolo unde  sunt probleme de rezolvat. De exemplu, când aveam 27 de ani eram în Londra, avem un post foarte bun şi confortabil, bine plătit, însă am ales să mă mut, unde credeţi? in Arabia Saudită! De ce? Pentru că acolo trebuiau rezolvate nişte probleme. Niciodată nu am rămas într-un loc confortabil, am căutat provocările. Acesta a fost întotdeauna motto-ul meu: du-te acolo unde trebuie rezolvate nişte probleme.”

In locul unui loc caldut si a unei cariere constante, a incercat sa acumuleze cat mai  multa experienta, in mai multe domenii. „O carieră stabilă într-un birou unde nu se schimbă nimic poate fi o carieră perfectă pentru unii, poţi beneficia de creşterea veniturilor, în schimb nu vei face niciodată ceva nou, diferit. În acelaşi timp, am căutat să acumulez cât mai multă experienţă, în mai multe domenii. Am preferat, astfel, să trec de la corporate şi investment banking în retail, chiar şi cu preţul ocupării unei funcţii mai mici, fiind conştient că mai târziu va conta mai mult şi voi putea ajunge din nou în vârful carierei. Vreau să spun că foarte rar cineva ajunge în partea de sus a carierei în linie dreaptă.

Pentru a reusi, trebuie sa fii dispus sa faci un pas inapoi, pentru a putea face un pas important in fata

Pentru a reuşi trebuie să fi capabil să mergi şi în sus şi în jos, să fii dispus să faci uneori şi un pas înapoi, pentru a putea face apoi un pas important în faţă, spune presedintele Bancpost. „De exemplu, când eram director regional corporate la Citi Bank, m-am mutat în Grecia în retail, într-o poziţie mai mică. Am vrut să fac asta pentru a acumula mai multă experienţă în domeniul bancar, ceea ce m-a ajutat mai târziu să ajung preşedinte de bancă. Am lucrat, de asemenea, timp de doi ani, în audit de management, unde vezi în ce constă succesul unei companii, dar în acelaşi timp vezi şi greşelile făcute de altele. Pentru mine a fost fascinant faptul că astfel am învăţat foarte mult şi am fost plătit pentru asta. Am trăit în 9 ţări până în prezent şi m-am mutat în 24 de case.”

E indragostit de profesia de bancher

Hassiotis este indragostit de profesia sa: „Sunt două lucruri pe care îmi place să le fac cel mai mult în viaţă. Nr.1: să lucrez în domeniul bancar şi nr.2: să construiesc ceva în cadrul unei bănci. Ceea ce am făcut în Bulgaria în ultimii 5 ani, inainte de a veni in Romania, a fost să dezvolt o bancă şi să o duc până pe locul 3 sau 4 în topul băncilor. Aş dori să fac acelaşi lucru şi aici, în România. Acesta este visul meu. Mi-ar plăcea să stau aici suficient de mult pentru a putea să ajung cu Bancpost în topul primelor 3 bănci, cu o cotă de piaţă de 10%. Cred că acesta este un număr magic pentru o cotă de piaţă. Ştiu că este dificil de atins o astfel de cotă de piaţă în România, din cauza numărului mare de bănci, dar acesta este visul meu. Pentru că ştiu că pentru a avea succes  trebuie să-ţi setezi obiective mari, deşi uneori acestea par a fi de neatins.”

Deşi bancherii au făcut greşeli in ultimii ani, profesia de bancher ramane una respectabila

Hassiotis este o persoană plină de viaţă şi de optimism, este o fire foarte jovială şi prietenoasă pentru un bancher. Cum a decis sa urmeze aceasta profesie? „Am devenit bancher deoarece în Grecia era o profesie foarte respectabilă. Este o meserie interesantă, deoarece în fiecare zi faci ceva diferit. Eu am avut şi oportunitatea de a vedea o mulţime de ţări, întrucât mi-am început cariera în sectorul bancar internaţional. Am avut aşadar şansa de a trăi şi a lucra în multe ţări şi în plus am fost şi plătit pentru a învăţa să fac banking. Din întâmplare, atât tatăl cât şi fratele meu au fost şi ei bancheri, însă ceea ce m-a determinat să aleg o carieră în sistemul bancar a fost faptul că este o industrie interesantă, serveşte o cauză nobilă şi de aceea cred că voi rămâne întotdeauna bancher. Cred că băncile oferă mult pentru mulţi, persoanelor fizice, companiilor, societăţii în general. Vreau să mai spun că, deşii unii bancheri au făcut unele greşeli în ultimii ani, această profesie rămâne respectabilă şi trebuie să-i menţinem statutul şi recunoaşterea pe care o merită.

Ce am invat din criza

Hassiotis spune ca a învăţat foarte multe din criza. „De exemplu, faptul că deşi 95% dintre bancheri face ceva bine şi numai 5% fac ceva greşit, doar despre aceştia se va vorbi iar faptele lor îi vor afecta şi pe ceilalţi. Să vedem însă învăţămintea esenţială a crizei, care reprezintă de fapt cauza izbucnirii acesteia: ceea ce sa întâmplat a fost că a existat atât de multă lichiditate în pieţe, în special în Statele Unite, că băncile literalmente nu au ştiut ce să facă cu banii, astfel încât bancherii, în loc să se rezume la a credita populaţia şi companiile, a decis să investească ei înşişi o parte din banii destinaţi acoperirii riscurilor. Au greşit pentru că au creat unele produse pe care nu ar fi trebuit să le aibă şi care au cauzat problemele.”

Au gresit bancile atunci cand au acordat credite nenumarate inainte de criza?

Hassiotis: „Eu cred că băncile au încercat să explice totul corect, au fost supravegheate de către autorităţi cu privire la modul în care au acordat creditele, de fapt, supravegherea băncilor este fantastică, urmăreşte modul în care băncile prezintă clienţilor informaţiile despre produsele oferite, astfel încât să se asigure că totul este transparent, că informaţiile sunt puse la dispoziţia clienţilor pentru a le citi, a le semna, pentru a avea o copie a contractului la îndemână, pentru a păstra datele la îndemâna clienţilor. Nimeni nu forţează pe nimeni să ia credite sau să facă ceva fără a putea analiza iniţial despre ce este vorba. Dacă suntem adulţi şi persoane responsabile într-o societate, toată lumea ar trebui să-şi asume responsabilităţile. Băncile să-şi asume responsabilitatea modului în care acordă credite, iar clienţii cu privire la respectarea contractului de credit. De aceea nu pot accepta că este vina băncilor că unele persoane sau companii nu au putut face faţă problemelor.”

E falsa problema ca bancile nu vor sa dea credite

Un al lucru despre care seful Bancpost are o părere clară este veşnica acuzaţie adusă băncilor că acestea nu vor să dea credite pentru susţinerea economiei. „Problema este că o bancă nu poate schimba comportamentul investitorilor sau consumatorilor oferindu-le credite, dacă nu se creează condiţiile pentru îmbunătăţirea sentimentului de încredere. Abia în momentul în care se îmbunătăţeşte sentimentul de încredere în evoluţia economiei, ceea ce poate o bancă să facă este să  revizuiască cererile de împrumuturi, pompând mai mult „combustibil” economiei, dar nu pot crea condiţii mai bune. Aceasta este marea greşeală pe care o fac oamenii. Ei trebui să înţeleagă că băncile au bani pentru credite, însă aceştia nu sunt banii lor, ci a deponenţilor care au încredere în mine că-i pot păstra în siguranţă. O bancă nu creează politica socială, guvernul este cel care face acest lucru, nici nu creează condiţiile de afaceri, industria poate să facă acest lucru.


Ceea ce vreau să spun este că vreau să acţionez în mod responsabil şi responsabil social, dar nu pot crea condiţii mai bune. Ce s-ar întâmpla dacă mâine am da bani tuturor celor care vin să ceară? Aceasta ar crea un sentiment de euforie şi condiţii mai bune? Nu. De ce? Pentru că, de exemplu, economia noastră depinde de mediul global, de ce se întâmplă în Germania, Franţa, de partenerii noştri comerciali, de ceea ce face guvernul şi politicienii, ce fel de politici adoptă aceştia, dacă sunt bune sau rele, dacă avem infrastructura necesară, dacă se iniţiază lucrări publice. Băncile nu pot face aceste lucruri. Ceea ce pot face ele este să contribuie la împingerea lucrurilor în direcţia bună, dar cineva trebuie să seteze nişte parametri. Există pe de o parte o cerere slabă de credite, iar pe de altă parte o mică parte dintre cei care solicită un credit întrunesc condiţiile necesare. Motivul este că oamenii sunt supraîndatoraţi iar veniturile le sunt afectate de criză. Lumea pur şi simplu nu pot mai face faţă problemelor cauzate de austeritatea şi de atâtea schimbări. Este un fel de oul şi găina.”

Avem nevoie de unitate pentru a depasi criza

Hassiotis este convins ca pentru a depasi situatia grea din prezent avem nevoie de unitate si nu este momentul să dăm vina unii pe alţii, să vedem ce am făcut greşit şi cine este responsabil. „Nu am făcut ce trebuia atunci când am avut timp iar condiţiile au fost bune, iar acum suntem obligaţi să luăm aceste măsuri dureroase într-o perioadă foarte scurtă de timp şi în condiţii dificile. Aceasta este problema. De aceea, cred că acum avem nevoie de unitate pentru a depăşi situaţia, nu este momentul să dăm vina unii pe alţii, să vedem ce am făcut greşit şi cine este responsabil, suntem unde suntem. Ştim ce trebuie făcut, am ştiut mereu ce trebuie făcut, doar că nu am făcut. Putem încerca acum, într-o manieră ordonată, să fim cât se poate de responsabili social şi dedicaţi afacerilor, cel puţin în sistemul bancar, astfel încât să putem merge mai departe? Răspunsul este „da.” Am spus tot timpul şi voi continua să spun că cineva trebuie să înceapă să creeze un climat economic mai bun. Acesta este mesajul pe care noi toţi trebuie să-l transmitem clar politicienilor din toate ţările, nu numai din România.

Nu este momentul pentru a gasi vinovati, ci de a face ceva

Hassiotis: „Condiţia ca afacerile să meargă într-o ţară este ca aceasta să aibă un climat adecvat, nu doar taxe şi impozite mici, ca ţara să fie gestiontă într-o manieră adecvată care să ofere perspective de securitate şi de viitor cetăţenilor, să existe infrastructura necesară, drumuri pe care să se poată circula, comunicaţii eficiente, care să creeze un mediu care să stimuleze dezvoltarea afacerilor. Nimeni nu  aşteaptă de la un guvern mai mult decât ce poate şi ce trebuie să facă: securitate, asistenţă medicală, educaţie şi alte servicii de bază. În teorie, cel puţin, restul va fi făcut de mediul de afaceri şi de societate. Dar repet, acum nu este timpul pentru a găsi vinovaţi, este timpul de a face ceva. Cei care sunt în poziţia de a face ceva trebuie să reflecte la momentul istoric prin care trecem, pentru că suntem în al patrulea an de dificultăţi, iar cetăţenii şi companiile nu pot face faţă.”

"Rolul  meu este sa fiu mentorul noii generatii"

Care sunt principiile mele de viata? „În primul rând, cred că sunt cât mai sincer posibil, cu riscul de a fi dur uneori. Un manager trebuie să ştie să fie diplomat, însă în acelaşi timp trebuie să fie onest. Trebuie să crezi în ceea ce faci şi să încerci să dai totul de fiecare dată. Iar familia este pentru mine pe primul plan, nimic nu mă poate abate de la această prioritate. De asemenea, trebuie să fii bun cu echipa ta, pentru că nu poţi face nimic singur, cu puţine excepţii, majoritatea dintre noi trebuie să lucreze în echipă. Respectă-ţi echipa, iar atunci când trebuie să răspundă pentru o greşeală, tu trebuie să fi cel care să-şi asume responsabilitatea. În schimb, succesul aparţine echipei. Cred asta din toată inima mea. Protejeaţă-ţi colegii şi ajută-i să-şi rezolve problemele. Acesta este rolul meu, mai ales acum, şi încearsă să le transmiţi, să le împărtăşeşti cunoştinţele valoroase pe care le ai. Eu nu am avut întotdeauna norocul  să am un mentor sau oameni care să mă îndrume, de aceea sunt foate dornic acum ca eu să fac asta cu alţii, pentru că ştiu cât de important este.”

Bancherii romani nu trebuie sa se simta inferiori colegilor din alte tari

Hassiotis considera ca bancherii românii nu trebuie să fie invidioşi sau să se simtă inferiori oricăror alţi bancheri din lume. „Ei sunt capabili să facă orice îşi propun. De ceea ce noi toţi avem nevoie sunt, în primul rând, bunele intenţii, de mijloacele de a le realiza, aşadar cunoştinţele şi informaţiile necesare, dar şi de o dovadă de sprijin şi încredere, să-i spui că nu trebuie să-şi facă griji dacă greşeşte, de aceea sunt eu aici, pentru a-l corecta şi a-l ghida, iar greşelile pot fi iertate, dacă nu sunt trei la rând, fireşte. Acesta este motivul pentru care cred în construirea caracterului unei persoane. Cred din toată inima că avem oameni de caracter, avem cunoştinţele necesare, toate ingredientele sunt aici. Aceasta este cea mai mare provocare a mea în România pentru moment: să-i fac să creadă în ei că pot să reuşească şi că nu ar trebui să le fie frică să-şi asume responsabilităţi. Sunt foarte dornic să construiesc o echipă care să lupte pentru acelaşi lucru, să aibă aceeaşi viziune şi pe care să o ajut, pentru că pot să fac asta.

American spirit

Hassiotis este intruchiparea spiritului american: „Fiecare zi în care mă trezesc este o nouă zi pentru mine. Pot să încep să lucrez luându-o de la 0 într-o bancă, chiar de azi. Dacă mi-ai spune că ai nevoie de un portar la o nouă bancă, aş fi foarte fericit să accept slujba.” Ceea ce nu se poate spune despre unii bancheri romani. „Trebuie să mărturisesc, deşi aş putea să greşesc, şi sper să fie aşa, dar am văzut români nedispuşi să-şi asume poziţii de responsabilitate. Eu însuşi am făcut trei oferte pentru poziţii de conducere pentru a promova câţiva oameni în bancă, şi m-am lovit de reticenţa lor. Pentru mine, asta este ceva ce nu pot înţelege. Pot să-l explic, dar nu-l înţeleg şi cu siguranţă nu-l accept. Nu mi-a spus motivele refuzului, dar în principiu cred că se simt confortabili unde sunt şi nu vor să se expună la ceva care ar putea fi riscant pentru ei în viitor.”

Ce hobby-uri aveţi?

„Îmi place să alerg, să joc tenis, să schiez, pe apă şi pe zăpadă. Am jucat şi ping-pong cu mult timp în urmă şi mi-ar plăcea să încerc din nou. Şi, bineînţeles, copiii mei. Copiii sunt viaţa mea. Îmi place şi muzica contemporană, deşi am crescut cu cea clasică şi printre picturi. În casa copilăriei din Atena, toţi pereţii erau plini de picturi, nu găseai un spaţiu gol, iar în dimineţile de duminică ascultam Nabucco de Verdi, Ravel. Tatăl meu mă lua la expoziţii de pictură şi mă punea în faţa câte unui tablou şi-mi cerea să-i spun ce văd, deşi aveam doar 6 sau 7 ani. Tata nu a cumpărat niciodată tablouri dintr-o galerie, ci doar de la pictori. În colecţia noastră există un tablou al unei românce, unul dintre cele mai mari pe care le avem, iar acum trebuie să aflu cine e, pentru că tatăl meu l-a cumpărat demult, într-o vizită la Bucureşti, iar pictoriţa l-a rugat atunci pe tata să o scoată din ţara izolată de Ceauşescu.”

CV Anthony C. Hassiotis

Anthony C. Hassiotis este Presedintele Executiv al Bancpost si al subsidiarelor Grupului Eurobank din Romania, din 1 iunie 2012.

In ultimii 8 ani, Hassiotis a fost Presedintele Executiv al Postbank si al Grupului Eurobank in Bulgaria.

Inainte de mandatul sau la Postbank, Hassiotis a detinut diverse functii, precum: Presedinte al Consiliului de Administratie si Presedinte Executiv al General Bank din Grecia, Viceguvernator si Vicepresedinte al Consiliului de Administratie al Bancii Agricole a Greciei, Presedinte Executiv al Barclays Bank si al Grupului Barclays in Grecia.

De asemenea, timp de 17 ani a detinut functii de conducere in cadrul Citibank din Statele Unite ale Americii, Arabia Saudita, Venezuela, Costa Rica si Grecia, anterior detinand functii de conducere in cadrul Bancii Mellon din Pittsburgh, Statele Unite ale Americii si din Londra, Marea Britanie.

Hassiotis detine un masterat in Management International in Finante ca urmare a studiilor efectuate la Scoala Postuniversitara Americana de Management International (Thunderbird) din Arizona si o diploma universitara in economie eliberata cu merite deosebite de catre Universitatea din Arizona, Statele Unite ale Americii.

Hassiotis a studiat de asemenea la City University Business School din Londra, Marea Britanie, si in cadrul Universitatii din Florenta, Italia. Dumnealui vorbeste limbile greaca, engleza, franceza, italiana si spaniola.