Bancherul - BANCI / Profil / Va fi BCR o nuca prea tare si pentru Tomas Spurny?

Cehul Tomas Spurny (foto), 48 de ani, cu studii la New York si experienta de peste 10 ani in cadrul filialelor Intesa si Societe Generale din Cehia, Slovacia si Ungaria, a fost trimis anul trecut la Bucuresti de seful sau de la Viena, presedintele Erste Bank, Andreas Treichl, pentru a redresa BCR-ul, care alunecase abrupt pe panta pierderilor, dupa ce predecesorul sau, englezul Dominic Bruynseels, nu a reusit sa aduca modificari majore in banca si sa anticipeze problemele cu care se va confrunta.

In prima jumatate de an petrecuta in Romania, demonstrand o preferinta pentru fapte si mai putin pentru vorbe, Spurny s-a remarcat prin luarea unor hotarari rapide si radicale in incercarea de a readuce profit la BCR. Insa primele decizii (prezentate mai jos) vizeaza mai mult reducerea de cheltuieli si mai putin sporirea veniturilor, de aceea nu par a fi decisive pentru readucerea bancii pe profit la finalul acestui an, asa cum suna pariul cu seful sau, pe un bonus de performanta, fireste.

Sa vedem insa mai detaliat cine este Spurny: ce pregatire, ce experienta si ce ce profil de lider are.

Studii in finante si ucenicia in banking la New York

Tomas Spurny si-a facut studiile in anii 80 in America, la New York University, unde s-a specializat in finante si contabilitate, iar ulterior a obtinut un MBA la Columbia University si a urmat o specializare in management la Harvard. La inceputul anilor 90 si-a inceput cariera in banci, printr-un program de initiere (banking program trainee) de doi ani la Manufacturers Hannover Trust din New York, iar apoi ca analist trezorerie la European American Bank, tot in New York. Dupa 5 ani de lucru in banking a trecut, in 1994, in consultanta, la McKinsey, unde a lucrat un alt cincinal ca asociat principal.

In 2000 se intoarce in patria-mama pentru a incepe o cariera in domeniul bancar de aici, in plina dezvoltare: si-a petrecut mai intai 2 ani in domeniul consultantei fiscale ca vicepresedinte al companiei CCS, apoi a trecut in domeniul bancar, ca CFO la filiala Societe Generale, Komercni Banka, unde a stat tot 2 ani, dupa care a preluat conducerea fostei banci de stat VUB Banka din Slovacia, recent cumparata de grupul italian Intesa. Timp de 5 ani, Spurny a avut misiunea de a restructura banca de stat in vederea eficientizarii (inclusiv prin reducerea numarului de angajati cu 13% intr-un an), dar in acelasi timp sa o dezvolte si sa o transforme intr-o banca moderna.

"A fost perioada cea mai plina de satisfactii din viata mea profesionala de pana acum", spunea Spurny in comunicatul oficial in care anunta despartirea de banca, in iulie 2007. „Decizia de a pleca a fost foarte dificila. Succesul nostru s-a datorat combinatiei simple de oameni de calitate, valori solide si sprijin puternic din partea actionarului Intesa Sanpaolo. Imi va lipsi foarte mult aceasta echipă câstigătoare si un grup bancar fantastic", a mai spus Spurny. Banca precizeaza ca in timpul mandatului sau a devenit una dintre cele mai profitabile si eficiente institutii financiare din Slovacia, realizand în mod consecvent obiectivele financiare si de altă natura stabilite de grupul-mamă.

A preluat apoi sefia companiei de consultanta a grupului financiar ceh PPF, unde a stat pana in februarie 2009, dupa care s-a intors in grupul Intesa (ceea ce inseamna ca a fost sincer cand a spus ca-i va duce dorul), la conducerea filialei din Ungaria, CIB Bank. Aici insa a avut de infruntat situatia grea a mediului economic si bancar, afectat puternic de criza si de politica neortodoxa dusa de noul guvern.

Pentru a limita pierderile bancii din cauza creditelor neperformante, Spurny, impreuna cu fostul guvernator al bancii centrale a Ungariei, György Surányi, a propus ca pe langa schimbarea creditelor populatiei din valuta in forinti, prin niste scheme financiare complicate efectuate prin intermediul bancilor centrale ale Ungariei si Elvetiei, ratele ar trebui reduse cu 30-40%, ca alternativa la renuntarea la un moratoriu privind executarile silite. Propunerea a fost insa respinsa chiar de Asociatia Bancilor din Ungaria, care a apreciat ca masura ar afecta piata creditarii. Schimbarea creditelor din franci in forinti a fost insa implementata ulterior de guvern, dar in propria varianta, prin stabilirea unui curs de schimb favorabil populatiei, fapt care le-a produs bancilor pierderi importante.

Decizii rapide si radicale la BCR

Dupa 3 ani la conducerea bancii ungare, pe care a lasat-o cu pierderi, inevitabile, probabil, in conditii economice si politice adverse, Spurny a venit intr-un mediu economic mult mai prietenos oferit de Romania, fara taxa pe banci sau alte masuri guvernamentale care sa afecteze serios profitul institutiilor financiare, ajuns oricum pe pierderi din cauza creditelor neperformante.

Spurny si-a inceput insa mandatul la BCR cu un semn de intrebare, inca fara raspuns public. La putin timp dupa ce sosise in Romania, presa a descoperit ca el a fost anuntat, intr-un comunicat oficial al grupului Intesa Sanpaolo Bank, ca urmeaza sa preia functia de consilier al presedintelui bancii italiene. Reprezentantii BCR au spus ulterior ca Spurny va ramane in Romania, insa acesta a refuzat sa comenteze iar Intesa si BCR nu au facut alte precizari.

Primele trei decizii strategice implementate de Spurny la BCR au venit la finalul anului trecut, in urmatoarea ordine: mai intai banca a surprins piata prin renuntarea la creditele ipotecare in euro, majoritare pana atunci, pe care urmeaza sa le acorde doar in lei, a urmat apoi inaugurarea primelor unitati bancare fara ghisee, doar cu operatiuni electronice, dupa care a venit si bomba: disponibilizari colective si renuntarea la 1.600 de angajati precum si inchiderea a 64 de unitati.

Masuri ce spun, in primul rand, ca banca nu mai vrea sa suporte pierderi pe termen scurt, nici prin sustinerea unor unitati si angajati ce nu produc profit, nici prin credite neperformante in valuta, iar in al doilea rand ca trebuie sa se orienteze spre serviciile electronice, tot mai populare.

Toate cele 3 decizii reflecta, practic, cele mai importante tendinte pe piata bancara din aceste vremuri: 1. Atat BNR cat si institutiile financiare internationale (BERD, FMI) obliga bancile sa se rezume la credite in monedele locale, pentru evitarea riscului valutar, o lectie invatata din criza. Decizia BCR a fost urmata la inceputul anului de un alt jucator important, ING; 2. BNR, prin vocea sefului supravegherii bancilor, Nicolae Cinteza, a cerut bancilor sa se restructureze prin reducerea unitatilor si angajatilor, pentru a evita si alte pierderi in acest an, pierderi ce ar putea pune in pericol sistemul bancar in ansamblu si ar putea afecta creditarea economiei; 3. Orientarea spre serviciile electronice este fireasca, toata lumea o face, pentru ca tot mai multi oameni folosesc cardurile, internetul, telefoanele mobile.

Au aparut si problemele, ce arata lipsa celei de-a 4-a decizii strategice

Singura problema a lui Spurny pare a fi punerea in practica a masurilor de restructurare, pe care se pare ca vrea sa o faca rapid, astfel ca nu pare dispus la negocieri cu sindicatele din cadrul bancii.

In aceste conditii, Sindicatul National a Salariatilor din BCR a anuntat public ca a contestat la Inspectia Muncii modul in care au fost initiate procedurile de consultare pentru concedierile colective, acuzand conducerea bancii ca nu a fost informat la timp, fiind privata astfel de dreptul de a negocia termenii restructurarilor.

Totusi, sindicatul a facut cateva propuneri de diminuare a efectelor restructurarilor, dar care au fost respinse in mare parte de banca. Pe de alta parte, dupa cum spune liderul sindicatului, Ciprian Ionescu, au fost obtinute si cateva concesii.

Ramane insa intrebarea daca aceste masuri strategice de reducere de cheltuieli vor fi suficiente pentru a readuce BCR pe profit. Pentru ca banca are nevoie si de mai multe venituri, iar renuntarea la creditele ipotecare in euro, inca o data mai ieftine decat cele in lei, ar putea reduce serios volumul de noi credite, incasarile putand fi afectate si de diminuarea numarului de unitati si de angajati.

Eficienta si calitatea ar trebui sa fie o a patra decizie strategica a BCR in vederea cresterii veniturilor, insa acesta pare a fi inca o slabiciune la BCR, demonstrata si de recentele cazuri in care sistemele IT si de carduri ale banci nu au functionat zile in sir dupa efectuarea unor lucrari, fapt care a creat mult disconfort printre clientii care s-au vazut in imposibilitatea de a plati cu cardul la magazie, benzinarii, sau nu si-au putut achita rata la credit.

Eficienta si calitatea serviciilor nu se pot insa imbunatati peste noapte, este un proces pe termen lung. Iar problema destul de grava a nefunctionarii sistemelor bancii pe o perioada indelungata ar putea fi o dovada a faptului ca la BCR nu s-a reusit, pana acum, sa se implementeze o strategie de succes in privinta calitatii serviciilor. O va putea sa o faca Spurny?