Nicolae Cinteza, seful supravegherii din BNR: Banca-punte se infiinteaza fara probleme, intr-un week-end

Autor: Bancherul.ro
2013-03-07 07:40

BNR ar putea recomanda unor banci romanesti in dificultate sa fuzioneze sau sa fie vanduta catre o alta banca solida, insa aceasta decizie apartine actionarilor, spune intr-un interviu acordat Bancherul.ro Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din cadrul bancii centrale. In cazul in care o banca nu gaseste de una singura nicio solutie, BNR va pune in aplicare, cel mai probabil, mecanismul infiintarii bancii-punte, prin preluarea bancii in dificultate de catre Fondul de Garantare a Depozitelor.

- Cat de solid este sistemul bancar romanesc?

- Solvabilitatea sistemului bancar, pe tot cuprinsul anului 2012 a fost de peste 14,50%, confirmand astfel declaratiile anterioare ca sistemul bancar este stabil, si ca cel putin din punct de vedere al solvabilitatii nu sunt probleme. Nu toate bancile au insa aceasta solvabilitate. Exista banci la care am impus o limita minima superioara cele reglementate, sunt vreo 16-17 banci care au o limita minima de solvabilitate nu de 8% ci de 10%. Termenul de raportare este trimestrial, dar exista banci carora le-am cerut o raportare lunara, motivat de evolutia lor in perioade precedente. Raportat la situatia existenta la 31 decembrie, cred ca raportarea lunara va fi revizuita in perioada imediat urmatoarea, intrucat nu se justifica mentinerea unui numar atat de mare de banci care sa raporteze lunar solvabilitatea.

- Exista si banci cu solvabilitate mai mica de 10%?

- Exista o banca ce are o solvabilitate sub 10% dar mai mare de 8%, e foarte mica, are restrictii in activitate, pentru a nu-i scadea si mai mult solvabilitatea, mai bine zis i s-a interzis creditarea de o perioada de timp, singura exceptie care este permisa este ca acordarea creditelor sa se faca cu cash colateral sau cu garantii in titluri admise la repo la BNR.
Situatia bancii e determinata nu atat de neperformanta, fiindca aceasta nu e cu nimic mai proasta decat cea la nivelul sistemului, ci mai mult de lipsa capacitatii actionarului de a sustine banca.
Cred ca acesta este pentru urmatoarea perioada principalul risc pe care trebuie sa-l avem in vedere in sistem. Nu cresterea neperformantei, pentru ca solvabilitatea mare si rezerva pe care o avem (diferenta de provizioane intre standardul romanesc si standardul international, care se constituie in filtru prudential), o suma destul de mare, de aproape 10 miliarde lei, de la 39,2 miliarde lei pe RAS la 29,9 miliarde pe IFRS. Deci aceasta diferenta este o suma care in calcul fondurilor proprii se scade 50% din fondurile proprii de nivel 1 si 50% din fondurile proprii de nivel 2. Exista deci o rezerva suficient de confortabila care daca n-ar exista ar mari solvabilitatea cu pana 3,2 procente, deci o solvabilitate recalculata ar fi pe undeva pe la 17,8%, aproape de 18%, un nivel confortabil, asa cum apare si in scrisoarea de intentie cu FMI.

- Care este principalul pericol la adresa sistemului bancar?

- Principalul risc pe care-l monitorizam este cel al lipsei capacitatii sau lipsei vointei actionarilor de a sustine financiar banca. Pana in acest moment nu s-a manifestat decat intr-o masura foarte mica la banca amintita, intr-o masura mica pentru ca actionarul a continuat sa aduca bani in banca, sub forma imprumuturilor subordonate, la intervale destul de regulate de timp a facut conversia imprumutului subordonat in capital dar sumele sunt insuficiente ca sa ne convinga pe noi ca evolutia ulterioara a bancii nu prezinta riscuri. Acesta este motivul pentru care o mentinem cu restrictii si in masura in care activitatea operationala a bancii n-ar mai fi generatoare de profit, fiindca din punct de vedere al performantei banca continua sa inregistreze provizioane, norocul ei este ca pierderea financiara din provizioane este inferioara profitului operational si in acest fel pierderea lunara pe care o inregistreaza banca este mai mica decat cresterea provizioanelor de la o luna la alta.

- De ce mentineti in sistem o banca cu o solvabilitate sub 10?

- In primul rand peste ca este peste limita reglementata, deci nu avem un motiv sa intervenim asupra bancii. In al doilea rand, o astfel de banca, in care indicatorii de prudenta sunt in limite normale si in masura in care noi am interveni intr-un fel, am fost intrebat de ce nu-i retragem licenta, am raspuns ca nu este motivatie, in justitie am pierde categoric. Daca evolutia ulterioara a bancii va fi una care sa se incadreze in prevederile legale, si aici ma refer la ceea ce prevede Ordonanta nr.99 la articolul 240, atunci categoric BNR va interveni. Prima actiune care probabil va fi luata va fi suspendarea dreptului de vot al actionarului. Este un mesaj pe care l-am dat in presa tocmai pentru a sublinia riscul de care va vorbeam: lipsa capacitatii financiare sau lipsa vointei actionarului de a sustine financiar banca. Si, ne place sau sa recunoastem sau nu, s-a manifestat de curand in Grecia: actionarul principal al bancii EFG n-a putut sa sustina banca, decizia finala fiind aceea de fuziune cu NBG. Eu zic ca acesta e principalul risc al urmatorilor 3 ani. Pentru ca avem suficienta rezerva pe solvabilitate, se poate sustine neperformanta la un nivel confortabil, capitalul absorbant de pierderi, core tire 1, este suficient de mare, deci nu cred ca pe solvabilitate ar fi o problema a sistemului in ansamblu, dar la nivel individual pot aparea probleme.

- Veti recomanda ca si anumite banci din Romania sa fuzioneze, daca actionarul uneia nu ar mai putea sustine banca?

- Putem recomanda si noi o astfel de masura, chiar am facut-o, dar decizia apartine actionarilor. Ce putem noi sa facem este ceea ce prevede legea: masurile de rezolutie. In cazul de mai sus, dupa suspendarea dreptului de vot al actionarului, automat urmeaza numirea unui administrator delegat, care va avea ca sarcina reducerea capitalului bancii cu pierderile pe perioadele trecute, prima masura pe care trebuie sa o ia, pentru a micsora efortul financiar al fondului de garantare. Sa zicem ca o banca are un capital de 50, din care actionarul principal are 45, adica 90%. Banca are pierderi de 30, ceea ce inseamna equity de 20 (diferenta din 50). Daca nu s-ar face compensarea, alocarea pierderilor capitalului social, incat in final sa arate astfel: capital social 20, respectiv 18 reprezentand 90%, pierderi 0 fiindca le-am alocat, equity-ul ramane neschimbat: 20. Ce ar insemna: suspendam dreptul de vot al actionarului, dar ca sa intre fondul de garantare ca actionar, ar trebui sa intre cu 45, cat are majoritarul, plus un leu. De ce? Intr-un viitor cand dorim sa vindem banca, nimeni nu va cumpara o banca la care nu detine controlul, pentru ca maine-poimane ridici masura aplicata actionarului si el devine majoritar si atunci este putin probabil ca o astfel de banca sa fie vanduta de Fondul de garantare. In situatia asta, cati bani ar trebui depusi? 18 plus 1 leu, diferenta de la 18 la 45 sunt 27 de unitati monetare. Deci fondul de garantare nu mai trebuie sa vina cu 45 plus 1, ci cu 18 plus 1. De aceea, masura de alocare a pierderilor in capitalul social e prima ce trebuie luata. Se introduce Fondul de Garantare a Depozitelor ca actionar in banca, se numeste o noua conducere la banca, un nou consiliu de administratie, si banca continua sa mearga ca o banca normala. Este, dupa parerea mea, masura cea mai usor de aplicat, cea mai simpla si cea care da cea mai mici batai de cap. Nu e chiar un fel de insolventa, pentru ca banca isi continua activitatea sub o alta autoritate si nu un judecator. La insolventa, activitatea e limitata, e restransa, aici continua normal, nu se intampla nimic. Se face vineri, iar luni banca isi continua activitatea cu altcineva. Practic nu se vede nimic, decat luni, cand se anunta.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1776

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)