BANCI | Stirea Zilei

Mugur Isarescu se ridica iar impotriva stimularii consumului, dar mult mai moale ca anul trecut: acum vorbeste despre un “dozaj fin”, nu de anularea sau amanarea cresterii salariilor sau taierii taxelor

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2016-11-10 21:44

Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, a repetat astazi, in cadrul conferintei de presa in care a prezentat raportul asupra inflatiei, avertismentele cu privire la stimularea excesiva a consumului, in detrimentul investitiilor in economie, care prezinta riscuri pentru stabilitatea macroeconomica.

Dar spre deosebire de anul trecut, cand guvernatorul a avut o atitudine virulenta impotriva reducerii TVA de la 24% la 19% si a taierii altor taxe, reusind sa mai atenueze, cu ajutorul presedintelui Iohannis, impactul masurilor de relaxare fiscala, prin reducerea TVA la doar 20% si amanarea taierii unor taxe, precum cea pe constructiile speciale sau supraacciza la carburanti, tonul lui Isarescu este acum mult mai ponderat.

El vorbeste acum de “un dozaj fin” al masurilor fiscale, dupa modelul politicii monetare. De asemenea, guvernatorul a evitat sa-si spuna parerea cu privire la potentialul impact al majorarii salariilor din sectorul public, aprobate recent de Parlament. “Intrebati istoria, pentru ca am mai trecut prin perioade electorale si dupa alegeri s-au luat anumite masuri. Noi ca banca centrala evitam sa facem comentarii politice, asteptam mai intai sa vedem legea promultata”.

Referitor la măsurile cuprinse în Codul Fiscal, programate să intre în vigoare la începutul anului viitor, respectiv reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcțiile speciale și a supraaccizei la carburanți, guvernatorul BNR a spus că o eventuală amânare a lor ar avea la bază decizii politice, pe care BNR nu are cum să le anticipeze.

Se poate spune, asadar, ca Mugur Isarescu mai degraba accepta, acum, respectivele masuri de majorare a salariilor din sanatate si invatamant, precum si noile reduceri din taxe prevazute in Codul Fiscal.

De ce o astfel de schimbare de atitudine?

In primul rand, s-a vazut ca masurile de relaxare fiscala de anul trecut nu au avut impactul negativ preconizat de BNR si de Consiliul Fiscal nici in privinta deficitelor structurale si bugetare, nici a inflatiei. Dimpotriva, inflatia se va incadra in anii urmatori in tinta BNR, de 2,5%, astfel ca se poate spune ca, dimpotriva, masurile de relaxare fiscala au ajutat BNR sa-si atinga tinta de inflatie, care altfel ar fi fost, probabil, mult mai mica.

In alt doilea rand, pozitia mult mai moale a lui Mugur Isarescu in privinta politicii fiscale si a stabilitatii macroeconomice poate fi consecinta esecului in adoptarea proiectului de Lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, dupa ce acesta a fost intors la Parlament chiar de presedintele Iohannis, aliatul lui Isarescu anul trecut in modificarea Codului Fiscal.

Ulterior, Parlamentul "a uitat" sa modifice legea conform cerintelor presedintelui, desi comisiile de specialitate din Camera Deputatilor aveau termen de finalizare a raportului inca din luna iunie.

Mugur Isarescu s-a declarat, totusi, optimist ca legea va fi pana la urma adoptata.

Declaratia lui Mugur Isarescu despre “dozajul fin” al masurilor fiscale:

"Suntem deja in excedent de cerere inca din trimestrul 1 din acest an, bazata pe cresterea cererii de consum. Se observa nu doar in cifre ci si empiric, prin vanzarile magazinelor. Partea buna este ca avem o crestere a increderii in economie.
Partea mai putin buna, care inca nu ne ingrijoreaza, dar trebuie sa o aratam. Acest excedent de cerere se duce in principal in importuri. Cu alte cuvinte, cererea a fost mai mare decat a putut sa ofere pana acum oferta autohtona, productia interna. Ne-am grabit sa stimulam cererea, n-am fost foarte atenti la dozajul fin si am creat locuri de munca mai degraba in alte tari decat la noi. Stiti a aceasta este o preocupare a Bancii Nationale: dozajul masurilor. Nu suntem impotriva stimulentelor pe partea cererii, suntem pentru un dozaj cat mai chibzuit, astfel incat excesul de cerere sa fie acomodat de oferta interna si sa nu duca la importuri mai mari. Noi nu vorbim de cresterea generala a importurilor, care cresc odata cu cresterea economica, ceea ce este absolut normal. Noi vorbim de cresterea mult mai rapida a importurilor fata de exporturi si de balanta bunurilor, unde in mod evident bunurile de consum au o contributie majora. Ca sa ma exprim mai direct: este un pacat, pentru ca exista capacitati de productie. Aici nu trebuie decat sa fim foarte atenti cu privire la maniera in care stimulam cererea interna. Daca o stimulam prea mult, se duce fie in inflatie fie in importuri mai mari si in timp va trebui sa fie corectata. Dar cel mai bine este sa fie corectata prin stimularea productiei interne. Dar aceasta nu se stimuleaza doar cu cuvinte si cerere, ci si cu investitii, cu capacitati de productie, care nu se creaza peste noapte. Aceasta este o abordare mai veche a Bancii Nationale, stiti ca am avut o pozitie in 2015 cu privire la stimularea cererii si consumului."

Taguri: Mugur Isarescu  Banca Nationala a Romaniei (BNR)  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Ce dobanzi au bancile la creditele de nevoi personale?

Dobanzile practicate de cele mai multe banci pentru creditele de nevoi personale destinate consumului nu mai sunt stabilite la niveluri standard ci sunt personalizate, in functie de mai multi factori, precum incasarea veniturilor in contul bancii sau istoricul de detalii

Topul creditelor ipotecare cu cele mai mici dobanzi fixe in primii 3-10 ani

Dobanzile fixe in primii 3-10 ani pentru un credit ipotecar variaza intre 5,75% si 9,90%, in functie de banca si de perioada cu dobanda nemodificata, conform ofertelor celor mai importante 10 banci. Dobanzile luate in calcul sunt cele standard, fara alte detalii

Cum raspunde ANPC la o reclamatie despre o frauda online: cu cuvintele bancii

Clientul unei banci (Unicredit) a fost fraudat online cu 25.000 de lei cu o asa-zisa investitie in actiuni pe site-ul Rominvest. (Atentie! Acest site functioneaza si in prezent, la acest link, https://dimensionaldreamscape.cam, dupa mai bine de o luna de la detalii

Dobanzile la creditele online ale IFN-urilor, plafonate prin lege la 365% pe an, fata de 70.000% cat erau pana acum

Parlamentul a adoptat o lege prin care dobanzile (DAE) la creditele online acordate de IFN-uri (Institutii Financiare Nebancare) sunt plafonate la 1% pe zi (365% pe an) in cazul imprumuturilor de maxim 5.000 de lei, 0,8% pe zi (292% pe an) la cele de pana la 10.000 de lei si 0,6% pe detalii

 



 

Ultimele Comentarii