Mugur Isarescu: Momentul actual este fara indoiala unul critic, iar ajustarea cererii interne nu poate sa intarzie
Autor: Bancherul.ro
2008-11-21 16:24
Discursul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia aniversarii Ziarului Financiar:
"Daţi-mi voie să zăbovesc puţin la evenimente petrecute la scurt timp după apariţia Ziarului Financiar. După criza din Rusia şi din Asia de Sud-Est, nevoia de finanţare externă a României a fost mult mai dificil de acoperit, iar nivelul de atunci al rezervelor valutare nu dădea o marjă de manevră prea amplă autorităţilor.
Şi atunci, ca şi acum de altfel, agenţiile de rating ne-au tratat cu foarte multă circumspecţie, iar ştirea principală despre România, repetată obsesiv de agenţiile internaţionale, timp de mai bine de un an, prezenta, într-o formă sau alta, iminenta încetare a plăţilor externe de către ţara noastră.
Mult mai problematic a devenit, în acea perioadă, faptul că Fondul Monetar Internaţional a experimentat un nou tip de abordare pentru ţările îndatorate, numit P.S.I. (private sector involvement) sau burden sharing, pe care l-a testat pe patru ţări, printre care şi România. Această abordare a fost până la urmă un eşec, iar Fondul Monetar Internaţional a abandonat-o.
Între timp, însă, România a fost pusă în situaţia fie de a-şi ajusta deficitul extern prin forţe proprii, fie să se împrumute pe piaţa externă în condiţii insuportabile.
Ţara noastră a adoptat prima soluţie şi a încheiat ulterior un acord cu FMI. Totuşi, Standard&Poors, care ne scăzuse prompt ratingul până la o singură treaptă de nivelul care ar fi desemnat arierate la plata datoriei externe pas pe care România nu l-a făcut a menţinut acest calificativ scăzut mult timp după ce situaţia critică fusese depăşită, iar rezervele ţării începuseră să crească.
Am rememorat acest eveniment petrecut acum zece ani pentru că în ultimele luni am un pronunţat sentiment de déjŕ-vu. Au fost mai întâi evaluări sumbre ale unor analişti externi, a urmat apoi atacul eşuat împotriva leului, jocul a continuat cu scăderea ratingului de ţară sub nivelul de investment grade România fiind singura ţară a Uniunii Europene în această situaţie.
Ieri am mai citit un comentariu care prevede, nici mai mult nici mai puţin, că România şi Bulgaria, ca ţări suverane, riscă încetarea plăţilor la o datorie externă preponderent privată. Iar pentru a argumenta această poziţie se folosesc cele mai exotice argumente, de la prezentarea cazurilor altor ţări din regiune care au încheiat acorduri cu Fondul Monetar Internaţional, până la afirmaţia că monedele Bulgariei şi României s-au depreciat faţă de dolarul american, în condiţiile în care moneda bulgară este în regim de consiliu monetar, deci are cursul fix faţă de euro şi oscilează faţă de dolar exact atât cât euro, iar leul se raportează, de asemenea, la moneda unică europeană.
Într-un fel, cam acelaşi tip de abordare ca şi în 19981999. Există o deosebire, esenţială, dar ea este menţionată numai în fugă, şi anume că rezervele valutare ale României sunt acum mai mari decât întreaga datorie publică a ţării. În consecinţă, cu politici interne judicioase, avem posibilitatea să trecem peste această perioadă în condiţii net mai bune decât in 1999.
Cred cu tărie acest lucru şi pentru că, pe ansamblu, ultimul deceniu cel parcurs împreună cu ZF a fost unul de progres însemnat pentru ţara noastră. Nu putem pierde cu vederea faptul că în nouă din ultimii zece ani am avut creştere economică, iar în şapte dintre aceştia cu rate anuale care au depăşit 5%. Inflaţia, care s-a situat în prima parte a anilor '90 în palierul cu trei cifre, a coborât în ultimii ani în zona cu o singură cifră.
De asemenea, aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană aşează România într-un cadru politic care favorizează o dezvoltare durabilă a economiei.
Produsul intern brut din acest an se va situa în jurul valorii de 140 miliarde euro, adică 6500 euro pe locuitor. În 1999, PIB-ul total al României abia urca la 33 miliarde euro, iar cel pe locuitor era mai mic de 1500 de euro.
Acest salt care a atras semnificative modificări, inclusiv în standardele de consum va trebui să concorde şi cu o evoluţie pe măsură a înţelegerii fenomenelor economice, pentru a continua un
parcurs, pe cât posibil, lipsit de asperităţi.
Dacă privim lucrurile în perspectiva evoluţiei pe termen lung a societăţii româneşti, deceniul de când există Ziarul Financiar marchează o cotitură radicală, pe care am putea-o compara cu perioada de mare avânt de după Primul Război Mondial şi crearea României Mari.
În asemenea momente de cotitură, evoluţiile cantitative, fără îndoială importante şi ele, trebuie însoţite de schimbări de ordin calitativ ce ţin de filozofia socială de ansamblu, de evoluţia exigenţelor şi valorilor la nivel naţional. Din această perspectivă, formatorii de opinie şi presa în general joacă un rol major. În mod particular, presa de specialitate economică se situează într-o poziţie cu totul specială.
De altfel, Banca Naţională a urmărit în mod consecvent realizarea unei mai bune educaţii economice şi a încercat să sprijine după puterile ei creşterea profesionalismului jurnaliştilor în abordarea problematicii economice. Să ne amintim că Ziarul Financiar s-a lansat în urmă cu zece ani chiar în holul de marmură al Băncii Naţionale. De-a lungul anilor, au fost numeroase situaţiile în care Banca Naţională a participat la evenimente organizate de Ziarul Financiar şi invers.
În permanenţă a existat un dialog din care, cred eu, au câştigat atât ziariştii formaţi de Ziarul Financiar, cât şi specialiştii Băncii Naţionale. Şi dacă este adevărat că banca centrală nu trebuie să rămână izolată într-un turn de fildeş, nu e mai puţin adevărat că media de specialitate ar trebui să evite alunecarea în senzaţionalul facil, care nu poate da rezultate decât pe termen scurt. În cele din urmă, un public mai avizat ia decizii mai corecte, care sunt în folosul evoluţiei economice de ansamblu.
Ştiu că în ceea ce priveşte formarea opiniei publice lucrurile nu sunt simple şi nici liniare. Este greu ca o generaţie care a învăţat că preţurile se formează adăugând beneficiul planificat la costul planificat să reuşească să se adapteze la realitatea de azi, când preţurile se formează în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă. De aici decurge şi dificultatea mai mare, atât pentru decidentul de politică economică, cât şi pentru analist, ca şi pentru mass-media.
Preluarea şi repetarea uneori cu bună intenţie a declaraţiilor unor participanţi la jocul pieţei poate, de asemenea, genera confuzie. Mă gândesc, de exemplu, la reprezentanţii unor producători de ulei comestibil care susţineau cu câteva luni în urmă că preţul produselor lor va continua să crească, deşi oferta de pe piaţă din acest an este de câteva ori mai ridicată decât cea din 2007.
Aşa cum era şi normal, preţurile la ulei au început să scadă şi probabil vor continua, sub presiunea modificării raportului dintre cerere şi ofertă. Sau, într-o altă împrejurare, un om de afaceri a declarat că scăderea cererii într-o anumită industrie va atrage creşterea preţurilor pentru că producătorii vor dori să-şi păstreze nealterate profiturile. Nici această declaraţie nu a fost urmată de o replică adecvată, iar mesajul care se transmite în piaţă rămâne că orice s-ar întâmpla preţurile cresc.
Un alt exemplu, la care aş vrea să mă refer pe scurt, este legat de aprecierea unor colegi bancheri comerciali, că Banca Naţională ar fi făcut în octombrie a.c. un fel de hocus pocus prin care a dispărut lichiditatea din sistemul bancar. Cu alte cuvinte, încercând să penalizeze pe speculatorii care au atacat leul, a lovit, de fapt, în băncile autohtone. Înţelegerea canalelor prin care se mişcă
lichiditatea în lei în sistem nu este, într-adevar, un lucru foarte simplu, de aceea este uşor să fie creată confuzie şi să fie deturnat sensul adevărat al lucrurilor.
În realitate, atât timp cât băncile şi-au îndeplinit, atât in octombrie, cât şi in noiembrie (după datele preliminare) nivelul de 20% al rezervelor minime obligatorii, nu se poate vorbi despre o criză de lichiditate. Cel mult, apar temporar scăderi relative, legate de cele mai multe ori de plăţile de impozite, către buget, ale companiilor. Dar şi în asemenea situaţii există facilitatea de credit a Băncii Naţionale, la care au acces imediat toate băncile care pot să constituie garanţia cerută de aceasta.
Faptul că unele bănci nu s-au îngrijit să-şi constituie din timp un stoc de titluri de stat, nu înseamnă decât că decizia managementului acestor bănci a fost de a risca pentru creşterea profitului şi a cotei de piaţă. Deseori însă, riscul nu aduce numai profit.
Nu mai puţin important este rolul presei de specialitate în înţelegerea dimensiunilor reale ale fenomenelor pe care le analizează. Un ziar de specialitate de forţa şi prestigiul de care se bucură Ziarul Financiar are chiar obligaţia de a calibra judicios o informaţie cu analiza semnificaţiei ei.
Iată bunăoară, în ultimele zile au abundat relatările de presă prezentate pe un ton grav, uneori apocaliptic, cu privire la numărul probabil de persoane care vor ajunge în situaţia de şomaj în lunile următoare: circa 30.000 de persoane. Desigur, la nivel individual, fiecare persoană care îşi pierde locul de muncă are de rezolvat o problemă care nu este dintre cele mai uşoare.
La nivel de economie naţională însă, creşterea cu 30.000 de persoane a numărului şomerilor reprezintă circa 0,5% din forţa de muncă. Coroborat cu nivelul foarte scăzut al şomajului, de 3-4% înainte de declanşarea actualei recesiuni mondiale, concluzia pe care o va trage analistul economic este că, deocamdată, cu greu se poate vorbi despre o problemă presantă a şomajului în România.
Nu este mai puţin adevărat însă că perspectivele imediate ale economiei româneşti nu sunt şi nu pot fi cele mai bune. Contextului mondial profund nefavorabil i s-a suprapus ceea ce am putea numi şi noi exuberanţă iraţională, atât din partea pieţelor, cât şi, de multe ori, a autorităţilor statului român. Combinaţia dintre mediul extern ostil şi ceea ce pare inadecvarea răspunsului intern la acest mediu reprezintă, după părerea mea, cauza fundamentală pentru care agenţiile de rating au depunctat, uneori foarte sever, ratingul nostru de ţară.
Desigur, putem să ne exprimăm dezacordul faţă de evaluarea agenţiilor de rating. Uneori, înseşi agenţiile în cauză au facilitat criticile noastre. Este într-adevăr greu de înţeles cum o agenţie de rating serioasă poate să analizeze riscul asociat unei ţări (riscul suveran) fără măcar a face vreo referire la nivelul datoriei publice şi la cel al rezervelor internaţionale ale ţarii în cauză. Ca profesor, pot spune răspicat că subiectul nu este tratat, de aceea concluzia este nefundamentată.
Referitor la aceste evaluări trebuie să spun însă că lucrurile nu sunt nici pe departe atât de simple. Desigur, am putea afirma că în momentul de faţă situaţia noastră este mai bună decât a
altor ţări din regiune cu un rating păstrat în zona investment grade. Dar acele ţări cel puţin, au adoptat măsuri de austeritate pe plan naţional.
Cum stau lucrurile în ţara noastră? După doi ani la rând de creşteri salariale de 20-25 % anual mai mult decât dublul sporului de productivitate a muncii pentru anul 2009 erau vizate creşteri de 50-60 %, iar acordurile cu sindicatele, atunci când se fac, nu prea coboară sub 35%. O asemenea abordare arată o primejdioasă decuplare între aspiraţii şi realităţi. În contextul actual internaţional şi ţinând seama de nivelul deja primejdios de ridicat al deficitului extern, problema care se pune nu poate fi aceea a creşterii în continuare a consumului intern, încă şi mai rapid
decât creşterea productivităţii muncii, pentru că nu mai are cine să finanţeze aşa ceva.
Iar dacă noi nu înţelegem singuri aceste lucruri, vin agenţiile de rating şi ne avertizează. Iar dacă şi acţionăm în sensul unor acorduri salariale sau chiar a unor legi pentru care nu există resurse reale în economie, iar cererea potenţială în acest moment devine cerere reală şi imediată, efectele pot fi dintre cele mai rele.
Creşterea salarială nu numai că nu va antrena un nivel de trai mai ridicat, dar s-ar risipi cu multă uşurinţă şi ceea ce s-a dobândit în ani de eforturi pe linie de stabilitate economică, de creştere a investiţiilor şi a potenţialului de creştere viitoare. Aşa cum am arătat în Parlamentul României, dacă creşterea nivelului de trai ar fi doar o chestiune de voinţă şi decizie politică, nu am mai avea în lume ţări sărace.
Este adevărat că acest din urmă punct este tratat echilibrat în presa de specialitate. Faţă de acum zece ani, presa economică a evoluat semnificativ. Acum avem publicaţii de specialitate, chiar televiziuni de specialitate, o piaţă a analiştilor financiari, ceea ce arată în final maturizarea societăţii româneşti.
Aş îndrăzni chiar să spun că jurnaliştii şi analiştii economici sunt în general mai aproape de realitate decât se dovedesc, din păcate, prea mulţi dintre decidenţii din economie.
Trebuie să o spun limpede: România nu are alternativă la realizarea unei ajustări a cererii interne pentru a reduce vizibil deficitul extern. Ştiu cât este de dureros acest lucru şi cât este de dificil de pus în practică de către orice guvern. Am condus guvernul în perioada critică din anii 1999 2000 şi percep exact cât este de dificilă ajustarea consumului intern, fie şi cu numai două puncte procentuale din PIB.
De această dată, dificultatea ajustării va fi mai degrabă percepută ca fiind mare, deoarece ea trebuie să se producă după un număr de ani în care s-au înregistrat creşteri semnificative ale consumului. Tendinţa părea să continue la nesfârşit, ceea ce a dus la decuplarea aspiraţiilor de posibilităţile reale de îndeplinire. De aceea este bine să ajustăm cererea internă, mai devreme şi nu mai târziu, cât timp avem încă o creştere economică semnificativă, pentru că, în acest fel, ajustarea înseamnă numai redimensionare şi nu amputare.
O problemă esenţială căreia societatea românească trebuie să-i găsească un răspuns în scurt timp este ce anume va ajusta mai întâi, consumul sau investiţiile. Înţeleg că trebuie să cumpănim bine lucrurile. Întrebarea este dacă păstrăm opţiunea pentru a cumpăra tot mai multe maşini sau lăsăm resurse şi pentru a construi infrastructura rutieră necesară. În puţini ani, prima opţiune ne-ar putea duce într-un blocaj total al traficului, iar consumul suplimentar pe care ni l-am putea, eventual, asigura ar fi doar de monoxid de carbon din ţevile de eşapament.
Acest exemplu nu este doar metaforic. Putem vedea la tot pasul că dezechilibrul între consumul intern şi economisire, ca sursă de finanţare a investiţiilor, produce deja probleme serioase, atât pentru economie în ansamblu, cât şi pentru cetăţeni al căror standard adevărat de viaţă este, în mod paradoxal, amputat tocmai ca urmare a dezechilibrului dintre consum şi investiţii.
Momentul actual este fără îndoială unul critic, iar ajustarea cererii interne nu poate să întârzie. Nu doresc să dramatizez lucrurile şi nici să trag un semnal de alarmă nejustificat. Aşa cum am arătat însă şi în alte ocazii, fie vom realiza o aterizare lină prin politici înţelepte pe plan intern, fie ajustarea va fi indusă din afară, de piaţa de capital externă, iar atunci ea nu va mai fi nici lină, nici de proporţii rezonabile.
Faţă de declaraţiile anterioare pe această temă, acum pot să adaug doar următoarele: condiţiile externe nu lasă prea mult timp pentru ezitări.
Aş dori să închei într-o notă optimistă. Ziarul Financiar, de altfel, a avut, de cele mai multe ori, un ton pozitiv, pe care îi doresc să-l păstreze nealterat. Alături de dumneavoastră, am mare încredere în viitorul ţării noastre. Şi doresc, împreună cu dumneavoastră, ca înţelepciunea să prevaleze în faţa nerăbdării, iar riscul unui derapaj sever în perioada imediat următoare să nu se materializeze.
Comentarii
Adauga un comentariu
Adauga un comentariu folosind contul de Facebook
Alte stiri din categoria: Stirea Zilei
Ce dobanzi au bancile la creditele de nevoi personale?
Dobanzile practicate de cele mai multe banci pentru creditele de nevoi personale destinate consumului nu mai sunt stabilite la niveluri standard ci sunt personalizate, in functie de mai multi factori, precum incasarea veniturilor in contul bancii sau istoricul de detalii
Topul creditelor ipotecare cu cele mai mici dobanzi fixe in primii 3-10 ani
Dobanzile fixe in primii 3-10 ani pentru un credit ipotecar variaza intre 5,75% si 9,90%, in functie de banca si de perioada cu dobanda nemodificata, conform ofertelor celor mai importante 10 banci. Dobanzile luate in calcul sunt cele standard, fara alte detalii
Cum raspunde ANPC la o reclamatie despre o frauda online: cu cuvintele bancii
Clientul unei banci (Unicredit) a fost fraudat online cu 25.000 de lei cu o asa-zisa investitie in actiuni pe site-ul Rominvest. (Atentie! Acest site functioneaza si in prezent, la acest link, https://dimensionaldreamscape.cam, dupa mai bine de o luna de la detalii
Dobanzile la creditele online ale IFN-urilor, plafonate prin lege la 365% pe an, fata de 70.000% cat erau pana acum
Parlamentul a adoptat o lege prin care dobanzile (DAE) la creditele online acordate de IFN-uri (Institutii Financiare Nebancare) sunt plafonate la 1% pe zi (365% pe an) in cazul imprumuturilor de maxim 5.000 de lei, 0,8% pe zi (292% pe an) la cele de pana la 10.000 de lei si 0,6% pe detalii
- Revolut isi obliga clientii sa plateasca credite facute prin fraude online
- Nimeni nu poate opri Facebook sa faca profit din promovarea fraudelor online
- Cum poti fi inselat cu actualizarea datelor in aplicatia George BCR
- Linia de credit este noul instrument de tortura al IFN-urilor
- Este normal ca IFN-urile sa nu-si ajute clientii care nu mai pot plati creditele si sa-i execute silit?
- Topul bancilor cu cele mai bune dobanzi la depozitele in lei
- In atentia BNR: mama mea de 74 de ani a facut 10 credite la IFN-uri si are de platit dobanzi de 4.000 de lei din pensia de 2.300 de lei!
- Profitul bancilor atinge un nou record, de 13,7 miliarde lei, in 2023
- Am vazut 17 clipuri false cu Mugur Isarescu, pe Facebook, intr-o singura zi
- De ce nu opreste Facebook videoclipurile trucate cu Mugur Isarescu?
Criza COVID-19
- In majoritatea unitatilor BRD se poate intra fara certificat verde
- La BCR se poate intra fara certificat verde
- Firmele, obligate sa dea zile libere parintilor care stau cu copiii in timpul pandemiei de coronavirus
- CEC Bank: accesul in banca se face fara certificat verde
- Cum se amana ratele la creditele Garanti BBVA
Topuri Banci
- Topul bancilor dupa active si cota de piata in perioada 2022-2015
- Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la creditele de nevoi personale
- Topul bancilor la active in 2019
- Topul celor mai mari banci din Romania dupa valoarea activelor in 2018
- Topul bancilor dupa active in 2017
Asociatia Romana a Bancilor (ARB)
- BÄncile din România nu au majorat comisioanele aferente operaČiunilor ĂŽn numerar
- Concurs de educatie financiara pentru elevi, cu premii in bani
- Creditele acordate de banci au crescut cu 14% in 2022
- Romanii stiu educatie financiara de nota 7
- Gradul de incluziune financiara in Romania a ajuns la aproape 70%
ROBOR
- ROBOR: ce este, cum se calculeaza, ce il influenteaza, explicat de Asociatia Pietelor Financiare
- ROBOR a scazut la 1,59%, dupa ce BNR a redus dobanda la 1,25%
- Dobanzile variabile la creditele noi in lei nu scad, pentru ca IRCC ramane aproape neschimbat, la 2,4%, desi ROBOR s-a micsorat cu un punct, la 2,2%
- IRCC, indicele de dobanda pentru creditele in lei ale persoanelor fizice, a scazut la 1,75%, dar nu va avea efecte imediate pe piata creditarii
- Istoricul ROBOR la 3 luni, in perioada 01.08.1995 - 31.12.2019
Taxa bancara
- Normele metodologice pentru aplicarea taxei bancare, publicate de Ministerul Finantelor
- Noul ROBOR se va aplica automat la creditele noi si prin refinantare la cele in derulare
- Taxa bancara ar putea fi redusa de la 1,2% la 0,4% la bancile mari si 0,2% la cele mici, insa bancherii avertizeaza ca indiferent de nivelul acesteia, intermedierea financiara va scadea iar dobanzile vor creste
- Raiffeisen anunta ca activitatea bancii a incetinit substantial din cauza taxei bancare; strategia va fi reevaluata, nu vor mai fi acordate credite cu dobanzi mici
- Tariceanu anunta un acord de principiu privind taxa bancara: ROBOR-ul ar putea fi inlocuit cu marja de dobanda a bancilor
Statistici BNR
- Deficitul contului curent dupÄ primele douÄ luni, mai mare cu 25%
- Deficitul contului curent, -0,39% din PIB dupÄ prima lunÄ a anului
- Deficitul contului curent, redus cu 17%
- Inflatia a ĂŽncheiat anul 2023 la 6,61%, semnificativ sub prognoza oficialÄ
- Deficitul contului curent, redus cu o cincime dupÄ primele zece luni ale anului
Legislatie
- Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor Ĺi Fondul de garantare a depozitelor bancare
- Rambursarea anticipata a unui credit, conform OUG 50/2010
- OUG nr.21 din 1992 privind protectia consumatorului, actualizata
- Legea nr. 190 din 1999 privind creditul ipotecar pentru investiČii imobiliare
- Reguli privind stabilirea ratelor de referinĹŁÄ ROBID Ĺi ROBOR
Lege plafonare dobanzi credite
- BNR propune Parlamentului plafonarea dobanzilor la creditele bancilor intre 1,5 si 4 ori peste DAE medie, in functie de tipul creditului; in cazul IFN-urilor, plafonarea dobanzilor nu se justifica
- Legile privind plafonarea dobanzilor la credite si a datoriilor preluate de firmele de recuperare se discuta in Parlament (actualizat)
- Legea privind plafonarea dobanzilor la credite nu a fost inclusa pe ordinea de zi a comisiilor din Camera Deputatilor
- Senatorul Zamfir, despre plafonarea dobanzilor la credite: numai bou-i consecvent!
- Parlamentul dezbate marti legile de plafonare a dobanzilor la credite si a datoriilor cesionate de banci firmelor de recuperare (actualizat)
Anunturi banci
- Bancile comunica automat cu ANAF situatia popririlor
- BRD bate recordul la credite de consum, in ciuda dobanzilor mari, si obtine un profit ridicat
- CEC Bank a preluat Fondul de Garantare a Creditului Rural
- BCR aproba credite online prin aplicatia George, dar contractele se semneaza la banca
- Aplicatia Eximbank, indisponibila temporar
Analize economice
- Rezultatul economic pe 2023, tot +2,1% dar cu 7 miliarde lei mai mare
- România - prima ĂŽn UE la inflaČie, prin efect de bazÄ
- Deficitul comercial lunar a revenit peste cota de 2 miliarde euro
- România, 78% din media UE la PIB/locuitor În 2023
- România - prima ĂŽn UE la inflaČie, prin efect de bazÄ
Ministerul Finantelor
- Datoria publicÄ, imediat sub pragul de 50% din PIB la ĂŽnceputul anului 2024
- Deficitul bugetar, deja -1,67% din PIB dupÄ primele douÄ luni
- Datoria publicÄ, sub pragul de 50% din PIB la finele anului 2023
- Deficitul bugetar, din ce ĂŽn ce mai mare la ĂŽnceput de an
- Deficitul bugetar dupÄ 8 luni, ĂŽncÄ mai mare faČÄ de rezultatul din anul trecut
Biroul de Credit
- FUNDAMENTAREA LEGALITATII PRELUCRARII DATELOR PERSONALE IN SISTEMUL BIROULUI DE CREDIT
- BCR: prelucrarea datelor personale la Biroul de Credit
- Care banci si IFN-uri raporteaza clientii la Biroul de Credit
- Ce trebuie sa stim despre Biroul de Credit
- Care este procedura BCR de raportare a clientilor la Biroul de Credit
Procese
- Un client Credius obtine in justitie anularea creditului, din cauza dobanzii prea mari
- Hotararea judecatoriei prin care Aedificium, fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinte, si statul sunt obligati sa achite unui client prima de stat
- Decizia Curtii de Apel Bucuresti in procesul dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinte si Curtea de Conturi
- Vodafone, obligata de judecatori sa despagubeasca un abonat caruia a refuzat sa-i repare un telefon stricat sau sa-i dea banii inapoi (decizia instantei)
- Taxa de reziliere a abonamentului Vodafone inainte de termen este ilegala (decizia definitiva a judecatorilor)
Stiri economice
- ProducČia industrialÄ pe februarie, cu aproape 7% sub cea din urmÄ cu cinci ani
- InflaČia anualÄ a revenit la nivelul de la finele anului anterior
- Pensia realÄ de asigurÄri sociale de stat a crescut anul trecut cu 2,9%
- ProducČia de cereale boabe pe 2023, cu o zecime mai mare faČÄ de anul precedent
- România, Čara UE cu cea mai mare creČtere a costului salarial
Statistici
- Care este valoarea salariului minim brut si net pe economie in 2024?
- Cat va fi salariul brut si net in Romania in 2024, 2025, 2026 si 2027, conform prognozei oficiale
- România, pe ultimul loc ĂŽn UE la evoluČia productivitÄČii muncii ĂŽn agriculturÄ
- INS: Veniturile romanilor au crescut anul trecut cu 10%. Banii de mancare, redistribuiti cu precadere spre locuinta, transport si haine
- Inflatia anuala - 13,76% in aprilie 2022 si va ramane cu doua cifre pana la mijlocul anului viitor
FNGCIMM
- Programul IMM Invest continua si in 2021
- Garantiile de stat pentru credite acordate de FNGCIMM au crescut cu 185% in 2020
- Programul IMM invest se prelungeste pana in 30 iunie 2021
- Firmele pot obtine credite bancare garantate si subventionate de stat, pe baza facturilor (factoring), prin programul IMM Factor
- Programul IMM Leasing va fi operational in perioada urmatoare, anunta FNGCIMM
Calculator de credite
- ROBOR la 3 luni a scazut cu aproape un punct, dupa masurile luate de BNR; cu cat se reduce rata la credite?
- In ce mall din sectorul 4 pot face o simulare pentru o refinantare?
Noutati BCE
- Acord intre BCE si BNR pentru supravegherea bancilor
- Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%
- BCE creste dobanda la 2%, dupa ce inflatia a ajuns la 10%
- Dobânda pe termen lung a continuat sÄ scadÄ in septembrie 2022. Ecartul faČÄ de Polonia Či Cehia, redus semnificativ
- Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania, in crestere la 2,96%
Noutati EBA
- Bancile romanesti detin cele mai multe titluri de stat din Europa
- Guidelines on legislative and non-legislative moratoria on loan repayments applied in the light of the COVID-19 crisis
- The EBA reactivates its Guidelines on legislative and non-legislative moratoria
- EBA publishes 2018 EU-wide stress test results
- EBA launches 2018 EU-wide transparency exercise
Noutati FGDB
- Banii din banci sunt garantati, anunta FGDB
- Depozitele bancare garantate de FGDB au crescut cu 13 miliarde lei
- Depozitele bancare garantate de FGDB reprezinta doua treimi din totalul depozitelor din bancile romanesti
- Peste 80% din depozitele bancare sunt garantate
- Depozitele bancare nu intra in campania electorala
CSALB
- La CSALB poti castiga un litigiu cu banca pe care l-ai pierde in instanta
- Negocierile dintre banci si clienti la CSALB, in crestere cu 30%
- Sondaj: dobanda fixa la credite, considerata mai buna decat cea variabila, desi este mai mare
- CSALB: Romanii cu credite cautÄ soluČii pentru reducerea ratelor. Cum raspund bancile
- O firma care a facut un schimb valutar gresit s-a inteles cu banca, prin intermediul CSALB
First Bank
- Ce trebuie sa faca cei care au asigurare la credit emisa de Euroins
- First Bank este reprezentanta Eurobank in Romania: ce se intampla cu creditele Bancpost?
- Clientii First Bank pot face plati prin Google Pay
- First Bank anunta rezultatele financiare din prima jumatate a anului 2021
- First Bank are o noua aplicatie de mobile banking
Noutati FMI
- FMI: criza COVID-19 se transforma in criza economica si financiara in 2020, suntem pregatiti cu 1 trilion (o mie de miliarde) de dolari, pentru a ajuta tarile in dificultate; prioritatea sunt ajutoarele financiare pentru familiile si firmele vulnerabile
- FMI cere BNR sa intareasca politica monetara iar Guvernului sa modifice legea pensiilor
- FMI: majorarea salariilor din sectorul public si legea pensiilor ar trebui reevaluate
- IMF statement of the 2018 Article IV Mission to Romania
- Jaewoo Lee, new IMF mission chief for Romania and Bulgaria
Noutati BERD
- Creditele neperformante (npl) - statistici BERD
- BERD este ingrijorata de investigatia autoritatilor din Republica Moldova la Victoria Bank, subsidiara Bancii Transilvania
- BERD dezvaluie cat a platit pe actiunile Piraeus Bank
- ING Bank si BERD finanteaza parcul logistic CTPark Bucharest
- EBRD hails Moldova banking breakthrough
Noutati Federal Reserve
- Federal Reserve anunta noi masuri extinse pentru combaterea crizei COVID-19, care produce pagube "imense" in Statele Unite si in lume
- Federal Reserve urca dobanda la 2,25%
- Federal Reserve decided to maintain the target range for the federal funds rate at 1-1/2 to 1-3/4 percent
- Federal Reserve majoreaza dobanda de referinta pentru dolar la 1,5% - 1,75%
- Federal Reserve issues FOMC statement
Noutati BEI
- BEI a redus cu 31% sprijinul acordat Romaniei in 2018
- Romania implements SME Initiative: EUR 580 m for Romanian businesses
- European Investment Bank (EIB) is lending EUR 20 million to Agricover Credit IFN
Mobile banking
- Comisioanele BRD pentru MyBRD Mobile, MyBRD Net, My BRD SMS
- Termeni si conditii contractuale ale serviciului You BRD
- Recomandari de securitate ale BRD pentru utilizatorii de internet/mobile banking
- CEC Bank - Ghid utilizare token sub forma de card bancar
- Cinci banci permit platile cu telefonul mobil prin Google Pay
Noutati Comisia Europeana
- Avertismentul Comitetului European pentru risc sistemic (CERS) privind vulnerabilitÄČile din sistemul financiar al Uniunii
- Cele mai mici preturi din Europa sunt in Romania
- State aid: Commission refers Romania to Court for failure to recover illegal aid worth up to âŹ92 million
- Comisia Europeana publica raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV)
- Infringements: Commission refers Greece, Ireland and Romania to the Court of Justice for not implementing anti-money laundering rules
Noutati BVB
- BET AeRO, primul indice pentru piata AeRO, la BVB
- Laptaria cu Caimac s-a listat pe piata AeRO a BVB
- Banca Transilvania plateste un dividend brut pe actiune de 0,17 lei din profitul pe 2018
- Obligatiunile Bancii Transilvania se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti
- Obligatiunile Good Pople SA (FRU21) au debutat pe piata AeRO
Institutul National de Statistica
- ComerČul cu amÄnuntul, ĂŽn expansiune la ĂŽnceput de an
- România, pe locul 2 ĂŽn UE la creČterea comerČului cu amÄnuntul ĂŽn ianuarie 2024
- ComerČul cu amÄnuntul, ĂŽn creČtere cu 1,9% pe anul 2023
- ComerČul cu amÄnuntul, ĂŽn creČtere pe final de an
- ComerČul cu amÄnuntul, stabilizat la +2% faČÄ de anul anterior
Informatii utile asigurari
- Data de la care FGA face plati pentru asigurarile RCA Euroins: 17 mai 2023
- Asigurarea ĂŽmpotriva dezastrelor, valabilÄ Či in caz de faliment
- Asiguratii nu au nevoie de documente de confirmare a cutremurului
- Cum functioneaza o asigurare de viata Metropolitan pentru un credit la Banca Transilvania?
- Care sunt documente necesare pentru dosarul de dauna la Cardif?
ING Bank
- La ING se vor putea face plati instant din decembrie 2022
- Cum evitam tentativele de frauda online?
- Clientii ING Bank trebuie sa-si actualizeze aplicatia Home Bank pana in 20 martie
- Obligatiunile Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Europa Centrala si de Est, intermediata de ING Bank
- ING Bank transforma departamentul de responsabilitate sociala intr-unul de sustenabilitate
Ultimele Comentarii
-
Refuz de platÄ la o benzinÄrie suma de 103 euro
Mi s-au retras de douÄ ori suma de 48 euro Či suma de 103 euro suma corectÄ este de 48 de euro ... detalii
-
nevoia de banci
De ce credeti ca acum nu mai avem nevoie de banci si firme de asigurari? Pentru ca acum avem ... detalii
-
Mda
ACUM nu e nevoie de asa ceva .. acum vreo 20 de ani era nevoie ... ACUM de fapt nu mai e asa multa ... detalii
-
oprire pe salariu garanti bank
mi sa virat 2500de lei din care a fost oprit 850 de lei urmand sa mi se deblocheze restul sumei ... detalii
-
Amânare rate
Buna ziua, Am rÄmas ĂŽn urma cu ratele , va rog frumos sa ma ajutaČi cumva , soČul a pierdut ... detalii