România ar trebui să grăbească procesul de aderare la zona euro, în condiţiile în care economia reală a ţării a adoptat deja moneda unică europeană în proporţie de 80%, iar moneda locală nu mai funcţionează, a declarat, pentru NewsIn, directorul general al ING România, Mişu Negriţoiu.rnrn”Cei care propagă modelul tehnicist teoretic al adoptării euro scapă din vedere că economia românească e euroizată deja în proporţie de 80%, având în vedere că preţurile sunt în euro, chiriile şi creditele ipotecare la fel, iar împrumuturile în lei sunt mult mai scumpe decât cele în euro”, a explicat Negriţoiu.rnrnÎn acest sens, el susţine că moneda locală “nu mai funcţionează şi nu există altă cale decât să adopţi euro, în condiţiile în care economia a adoptat de facto euro”. rnrnÎn plus, directorul general al ING Bank consideră că vor fi relaxate criteriile de aderare din tratatul de la Maastricht, pentru a se adapta noilor condiţii din piaţă.rnrnTotodată, Negriţoiu consideră că nivelul actual al cursului de schimb, de aproximativ 4,20 lei/euro, a fost deja “internalizat” şi nu va mai avea un impact negativ semnificativ asupra sistemului bancar. rnrn”Este un nivel rezonabil şi suportabil. În prezent, este importantă stabilitatea cursului, iar autorităţile se uită să menţină evoluţia leului într-o marjă cât mai mică”, susţine Negriţoiu. rnrnEl a mai precizat că stabilitatea cursului lasă loc Băncii Naţionale a României (BNR) să relaxeze în continuare politica monetară, dar într-un mod gradual.rnrnViceguvernatorul băncii centrale Cristian Popa declara în aprilie că “nu se pune problema modificării tratatului de la Maastricht, ceea ce înseamnă că nu vor fi relaxate criteriile de convergenţă nominală şi nici nu vor fi acordate derogări de la acestea”. El adăuga că România ar putea adopta euro de la 1 ianuarie 2015, în condiţiile în care decizia ar fi luată în 2014, potrivit planului deja asumat.rnrnBanca centrală şi guvernul s-au angajat să adopte moneda unică europeană în 2014, ceea ce înseamnă că România ar trebui să intre în ERM-2 (anticamera zonei euro) în 2012.rn
Nu există comentarii pentru această știre.
Comisioanele interbancare (interchange) pe care trebuie să le plătească băncile și magazinele pentru plățile Ropay sunt la jumătate comparativ cu cele pentru plățile cu cardurile Visa și Mastercard. Comisioanele pentru... detalii
Brokerii de credite sunt plătiți de către bănci. Există însă pe piața intermedierilor de credite și unele firme care dau tunuri din "consultanța" pentru obținerea unui împrumut. Despre ce fel... detalii
BNP Paribas, prin firma de credite de consum și carduri de credit Cetelem, își amenință clienții cu executarea silită dacă în termen de 15 zile nu-și achită datoriile la cardurile... detalii
Poți fi băgat în Biroul de Credit ca rău-platnic, cu riscul de a nu ți se aproba un credit, după cum s-a plâns un cititor, la Reclamațiibănci.ro. El spune că... detalii
Banca mi-a spus că voi primi răspuns în 30 de zile, după ce banii depuși la bancomat au dispărut
Nu am primit niciodată un extras de cont de la Cetelem
Unicredit vrea să mă execute silit, în loc să mă ajute să plătesc datoria
Peste 3.600 de cazuri de fraude online și înșelăciuni finalizate de Poliția Română în 2024
Gura lumii și deciziile financiare în era AI
Intesa se laudă cu o dobândă mică la credite, dar care se poate dubla
Câte cazuri de fraude online au fost soluționate de Poliția Română? (Actualizat)
Cum sunt supravegheate criptomonedele la nivelul sistemului bancar?
BRD Finance ne-a dat viața peste cap
Cum ne ferim de fraudele online de Black Friday