Ministerul Finantelor a imprumutat 2 miliarde euro de pe pietele internationale

Autor:

Bancherul.ro
Publicat la: 2018-02-02 20:09 Ultima actualizare: 2018-02-02 20:09

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat, în data de 1 februarie 2018, 2 miliarde euro de pe piețele financiare internaționale printr-o emisiune de euroobligațiuni în euro, în două tranșe, din care 750 milioane euro cu maturitatea de 12 ani cu cupon 2,50% și 1,25 miliarde euro cu maturitatea de 20 ani cu cupon 3,375%, anunta Ministerul intr-un comunicat, in care mai arata:

Emisiunea s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor, fiind suprasubscrisă de peste 2 ori.

Tranzacția face parte din planul de finanțare externă aferent anului 2018, prin aceasta emisiune România asigurând o parte importantă din necesarul de finanțare de pe piețele externe pentru acest an, consolidând totodată rezerva financiară în valută la dispoziția Trezoreriei statului. Totodată, prin maturitățile alese, România a urmărit atingerea obiectivului de extindere a curbei de maturități în euro.

Cererea totală a cumulat peste 5,3 miliarde euro provenind din aproximativ 300 ordine de subscriere din partea investitorilor, cererea finală la nivelul prețului stabilit ridicându-se la peste 4 miliarde euro (1,7 miliarde euro pentru tranșa de 12 ani și 2,4 miliarde euro pentru tranșa de 20 de ani). Baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât și a tipurilor de investitori pentru ambele tranșe, înregistrându-se o participare din 28 de țări pentru fiecare dintre tranșe.

Emisiunea a fost intermediată de către Barclays Bank PLC, Erste Group Bank AG, Societe Generale, Unicredit și ING Bank NV.

Cele două tranșe au fost realizate la cele mai mici marje peste cotațiile de referință mid-swap pentru maturitățile emise. Astfel, pentru maturitatea de 12 ani s-a obținut un randament de 2,585% iar pentru emisiunea de 20 ani s-a obținut cel mai scăzut cost aferent acestei maturități cu un randament de 3,45%, în scădere față de emisiunea cu aceeași maturitate realizată în octombrie 2015 la un randament de 3,93% (care a fost redeschisă ulterior în februarie 2016 la un randament de 3,90% și în aprilie 2017 la un randament de 3,55%).

Strategia de execuție a emisiunii a permis reducerea succesivă a costurilor pentru ambele tranșe, pe măsura creșterii ordinelor de subscriere a celor două tranșe și a creșterii calității investitorilor care au plasat ordinele. Astfel, în cazul maturitații de 12 ani, marja de risc de credit a fost redusă de la 150 la 133 puncte de bază, în timp ce pentru maturitatea de 20 ani, marja de risc de credit a fost redusă de la 210 la 190 puncte de bază, România obținând astfel cele mai mici marje de risc de credit pentru aceste maturități.

“Emisiunea de euroobligatiuni realizată ieri nu este un împrumut special, ci este un instrument uzual pe care Ministerul Finanțelor Publice îl utilizează pentru asigurarea necesităților de finanțare a deficitului bugetar și refinanțare a datoriei publice. Aceste emisiuni reflectă însă, perceptia mediilor investiționale și a piețelor financiare asupra evoluției României pe termen lung.

Suprasubscrierea celor două tranșe de emisiune, cât și diversificarea bazei investiționale atât pe tipuri de investitori, cât și din punct de vedere geografic reflectă încrederea pe termen lung în dezvoltarea economică a țării noastre. Această emisiune se încadrează perfect în strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale care vizează extinderea maturității portofoliului de datorie și implicit reducerea riscului de refinanțare, consolidarea rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei statului, precum și minimizarea costurilor pe termen lung aferente împrumuturilor guvernamentale.” a declarat ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.

Detalii privind distribuția pe tipuri de investitori și distribuția geografică aferente celor doua transe:

· Pentru tranșa de 12 ani distribuția geografică a fost următoarea: USA (19%), Centrul și Estul Europei (16%), Germania/Austria (16%), România (14%), Franța/Benelux (9%), Italia (9%), Elveția (6%) și UK (5%). În privința tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (62%), fiind urmați de bănci comerciale și bănci private (25%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (8%), bănci centrale (5%) și alți investitori (1%).

· Pentru tranșa de 20 ani distribuția geografică a fost următoarea: UK (33%), Germania/Austria (32%), USA (10%), Eleveția (6%), Italia (5%), Franța/Benelux (4%), Centrul și Estul Europei (3%) și Scandinavia (2%). În privința tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (72%), fiind urmați de bănci comerciale și bănci private (12%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (8%), bănci centrale (6%) și alți investitori (4%).

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Stiri economice

Guvernul renunță la Mastercard pentru portofelul digital

Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii

Salariul minim net pe economie crește la 2.699 lei din luna iulie 2026

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii

Toate platformele cripto sunt obligate să raporteze anual tranzacțiile la ANAF

Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii

Mobilizare pentru implementarea proiectelor din PNRR

Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii