BANCI | Interviu

Mihai Bogza, Bancpost: Dobanzile la depozite ar trebui sa fie intre 6% si 8%

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2009-06-07 13:18

Bancpost va reduce, în perioada următoare, dobânzile la creditele în lei, după ce a aplicat reduceri de 3-4 puncte procentuale, în ultimele luni, dobânzilor la depozite, a declarat pentru NewsIn preşedintele băncii, Mihai Bogza.

"Într-un viitor foarte apropiat, după ce am redus dobânzile la depozite, vom începe să reducem, cu o anumită gradualitate, şi dobânzile pentru credite", a precizat Bogza, într-un interviu acordat NewsIn.

El a explicat că, în condiţiile în care lichiditatea din piaţă s-a îmbunătăţit substantial, dobânzile la depozite ar trebui să continue să scadă.

"Mi se pare normal ca depozitele în lei să fie remunerate cu nu mai mult de 1-2 puncte procentuale peste rata anticipată a inflaţiei. Un nivel normal al dobânzilor pentru depozitele în lei în această perioadă ar trebui să se situeze probabil între 6 şi 8%", consideră preşedintele Bancpost.

Bogza a precizat că, pe fondul activităţii în scădere, băncile se orientează pe menţinerea calităţii portofoliilor de credite existente. De asemenea, în condiţiile în care profitabilitatea a avut de suferit, instituţiile de credit trebuie să se orienteze şi pe reducerea costurilor.

"Bancpost este într-un proces activ de renegociere a chiriilor pentru spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea, reduce o serie de cheltuieli de natură materială şi urmăreşte să optimizeze, de asemenea, cheltuielile cu personalul", a precizat Mihai Bogza.

El a completat că un alt obiectiv important este menţinerea lichidităţii, în condiţiile în care aceasta s-a îmbunătăţit "substanţial" în ultimele luni, comparativ cu finalul anului trecut.

"Deşi încă din toamna trecută am atins un raport supra-unitar între depozite şi credite, ceea ce ne situează printre băncile cu o situaţie foarte bună a lichidităţii, suntem în continuare preocupaţi de atragerea de depozite, având în vedere necesitatea constituirii rezervelor minime obligatorii".

Bogza a explicat că, pe fondul cererii reduse şi unor condiţii restrictive pe piaţa creditului, banca urmăreşte să-şi orienteze în continuare lichidităţile şi către achizitionarea de titluri de stat, dar şi spre finanţarea de proiecte publice.

Bancpost deţine, în prezent, un portofoliu de titluri de stat în valoare de aproximativ 500 milioane euro.

"Există un deficit bugetar care trebuie finanţat. Cred că băncile din România, care au încredere în sectorul public, pot asigura finanţarea acestui deficit în condiţii mai favorabile decât cele care pot fi obţinute de pe pieţele externe, pieţe care încă manifestă scepticism faţă de evolutiile economice din România. De asemenea, urmărim implicarea în finanţarea proiectelor publice majore, şi suntem dispuşi să concurăm cu alţi potenţiali finanţatori, ceea ce cred că va conduce la optimizarea costurilor privind datoria publică", a adăugat preşedintele Bancpost.

Bancpost se află, în prezent, într-un proces de majorare a capitalului social, care a început pe 29 mai. Până la finalul lunii iunie, acţionarii ar putea aduce aproximativ 70 milioane euro la capitalul băncii.

Bogza a precizat că, în prezent, Bancpost se plasează peste nivelul de solvabilitate solicitat de banca centrală, de 10%, în condiţiile în care nivelul minim reglementat este de 8%.

Referitor la evoluţia economiei, preşedintele Bancpost consideră că, în condiţiile actuale de incertitudine, problema este localizată în principal în sectorul real, din cauza restrângerii cererii.

"Este evident că ne confruntăm cu o recesiune tehnică, intrări în insolvenţă şi creşterea şomajului şi încă nu se ştie cât timp va continua starea de criză, chiar dacă au apărut semne încurajatoare, precum ajustarea contului curent, o anumită revenire a încrederii investitorilor străini, mai ales ca urmare a încheierii acordului cu FMI, stabilizarea cursului de schimb sau amorsarea unui trend descendent al dobânzilor", a spus Bogza.

El a subliniat că "problema este localizată în principal în sectorul real, care este afectat de diminuarea drastică a cererii, atât pe plan internaţional, cât şi pe plan intern".

În aceste condiţii, băncile trebuie să îşi dozeze atent resursele financiare.

"Marea provocare pentru sectorul bancar, în prezent, este să asigure un volum bine calibrat al resurselor financiare, respectiv nici insuficient pentru o funcţionare normala, chiar dacă la un nivel mai redus, a sectorului real, nici excesiv, care să permită perpetuarea unui consum peste posibilitatile reale ale economiei, aşa cum s-a întâmplat în ultimii câţiva ani", consideră reprezentantul Bancpost.

"Oricum, ideea că nu se mai dau credite nu corespunde realităţii, băncile nu au redus liniile de credit ale companiilor, deşi producţia acestora s-a redus drastic. În ceea ce priveşte creditele noi pentru companii şi populaţie, aici putem discuta despre o comprimare severă faţă de perioada de acum un an, datorată în principal reducerii cererii şi a numărului de proiecte bancabile", a mai precizat Bogza.

El a adăugat că Bancpost a restructurat creditele clienţilor care s-au confruntat cu dificultăţi temporare.

"Suntem preocupaţi să ajutăm sectorul real să traverseze această perioadă grea, prin restructurarea creditelor. Încercăm să ne sprijinim clienţii care doresc să îşi onoreze obligaţiile, dar au dificultăţi temporare, iar în unele cazuri ne-am asumat chiar marje de dobândă negative, netrecând întregul cost al finanţării asupra clientilor. Cu toate acestea, avantajele de care beneficiază clienţii deja existenţi nu se pot aplica şi clienţilor noi, deoarece atât riscul de credit, cât şi costul finanţării au crescut foarte mult, iar acest lucru trebuie reflectat corect în costul creditului", a spus Bogza.

El a completat că, în ultima perioadă, băncile şi-au rebalansat volumul de credite, orientându-se mai puternic spre sectorul guvernamental.

"Dacă în această perioadă s-a înregistrat o încetinire a creditului neguvernamental, a crescut în schimb în mod semnificativ creditul guvernamental. Într-un fel se revine la o structură a creditului agregat normală, mai apropiată celei din economiile mature. Înainte, creditele vizau, majoritar, sectorul neguvernamental, iar statul era creditor net. În ultimele luni a avut loc o rebalansare a volumului de credite, prin care creditul neguvernamental a scăzut marginal, în timp ce creditul guvernamental începe să deţină o pondere semnificativă în total", a afirmat Bogza.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

DeÈ™i economia țării este dependentă de finanÈ›area pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanÈ›ii băncilor spun că populismul unor politicieni È™i instituÈ›ii reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori È™i instituÈ›iile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitaÈ›i Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) È™i Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

Banca Transilvania despre taxa pe cifra de afaceri: nu vrem sa facem clientilor ceea ce ni s-a facut noua

Banca Transilvania spune ca nu va transfera clientilor taxa de 2% pe cifra de afaceri impusa de Guvern in 2024 si 2025 si 1% din 2026. „In niciun caz nu dorim să creÈ™tem preÈ›urile sau marjele clienÈ›ilor existenÈ›i. Deci, nu vrem să facem ceea ce detalii

 



 

Ultimele Comentarii