BANCI | Noutati BCE

Mario Draghi, presedintele BCE - Declaratie introductiva sustinuta in cadrul conferintei de presa

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2015-10-23 18:17

Declarație introductivă susținută în cadrul conferinței de presă

Mario Draghi, președintele BCE,
Vítor Constâncio, vicepreședintele BCE,

Malta, 22 octombrie 2015

Doamnelor și domnilor, îmi face o deosebită plăcere să vă urez, împreună cu vicepreședintele, bun venit la conferința noastră de presă.

Aș dori să adresez mulțumiri domnului guvernator Bonnici pentru amabila ospitalitate și, în special, personalului dumnealui pentru excelenta organizare a ședinței de astăzi a Consiliului guvernatorilor. Vom prezenta acum concluziile ședinței noastre.

Pe baza analizelor economice și monetare periodice și în conformitate cu semnalele privind orientarea viitoare a politicii monetare, Consiliul guvernatorilor a decis ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Cu privire la măsurile neconvenționale de politică monetară, achizițiile de active se derulează normal și continuă să aibă un impact favorabil atât asupra costului, cât și a disponibilității creditelor pentru firme și populație.

Consiliul guvernatorilor a monitorizat cu atenție informațiile noi care au devenit disponibile după ședința de la începutul lunii septembrie. Deși cererea internă în zona euro se menține robustă, preocupările legate de perspectivele de creștere pe piețele emergente și de posibilele repercusiuni asupra economiei ale evoluțiilor de pe piețele financiare și de pe cele ale materiilor prime continuă să indice riscuri în sensul scăderii în ceea ce privește atât creșterea economică, cât și inflația.

Factorii care încetinesc, în prezent, revenirea inflației la niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu necesită o analiză aprofundată, cu precădere în privința intensității și persistenței acestora.

În acest context, gradul de adecvare a politicii monetare acomodative actuale va trebui reexaminat în cadrul ședinței privind politica monetară din luna decembrie, când vor fi disponibile noile proiecții macroeconomice ale experților Eurosistemului. Consiliul guvernatorilor are disponibilitatea și capacitatea de a acționa, dacă va fi necesar, utilizând toate instrumentele de care dispune în cadrul mandatului său, pentru a menține un grad adecvat de acomodare a politicii monetare.

În același sens, Consiliul guvernatorilor reiterează faptul că programul de achiziționare de active oferă un grad suficient de flexibilitate în ceea ce privește ajustarea dimensiunii, structurii și duratei acestuia. Totodată, în intervalul de timp până la ședința din decembrie, vom continua să implementăm integral programul de achiziții lunare de active în valoare de 60 de miliarde EUR. Se intenționează efectuarea acestor achiziții până la sfârșitul lunii septembrie 2016 sau ulterior, dacă va fi necesar, și, în orice caz, până când vom observa o ajustare susținută a traiectoriei inflației, care să fie în concordanță cu obiectivul de a menține rate ale inflației inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Permiteți-mi să explic acum mai detaliat evaluarea informațiilor disponibile, începând cu analiza economică. În trimestrul II 2015, PIB real în zona euro a crescut cu 0,4% față de trimestrul precedent, după o creștere de 0,5% în primul trimestru din 2015. Dinamica ascendentă din trimestrul II a reflectat contribuțiile pozitive din partea cererii interne și a exporturilor nete. Informațiile oferite de indicatorii din cele mai recente sondaje sugerează pentru trimestrul III al acestui an un ritm de creștere a PIB real relativ similar dinamicii anterioare. În ansamblu, anticipăm că redresarea economică va continua, deși va fi atenuată în special de cererea externă sub așteptări. Cererea internă ar trebui să fie susținută în continuare de măsurile de politică monetară, de impactul favorabil al acestora asupra condițiilor financiare, precum și de progresele înregistrate în domeniul consolidării fiscale și al reformelor structurale.

Totodată, scăderea prețurilor petrolului ar trebui să sprijine o dinamică favorabilă a veniturilor disponibile reale ale populației și a rentabilității companiilor și, implicit, consumul privat și investițiile. Cu toate acestea, redresarea cererii interne în zona euro continuă să fie afectată de ajustările bilanțiere necesare într-o serie de sectoare și de ritmul lent de implementare a reformelor structurale.

Riscurile la adresa perspectivelor creșterii economice pentru zona euro se mențin în sensul moderării acesteia, reflectând îndeosebi incertitudinile sporite asociate evoluțiilor din economiile de piață emergente, care au potențialul de a afecta în continuare creșterea economică mondială și, astfel, cererea externă pentru exporturile zonei euro. Incertitudinile sporite au marcat recent evoluțiile de pe piețele financiare, ceea ce poate avea repercusiuni negative asupra cererii interne în zona euro.

Potrivit Eurostat, rata anuală a inflației IAPC în zona euro s-a situat la -0,1% în luna septembrie 2015, în scădere de la 0,1% în luna august. Comparativ cu luna anterioară, această evoluție reflectă, în principal, reducerea în continuare a dinamicii prețurilor produselor energetice. Pe baza informațiilor disponibile și a cotațiilor futures actuale ale petrolului, ratele anuale ale inflației IAPC se vor menține foarte scăzute pe termen scurt. Se estimează că rata anuală a inflației IAPC se va majora la sfârșitul anului 2015 și începutul anului 2016, inclusiv pe seama efectelor de bază asociate scăderii prețurilor petrolului în ultimele luni ale anului 2014.

Potrivit proiecțiilor, rata inflației ar trebui să crească în continuare pe parcursul anilor 2016 și 2017, susținută de redresarea economică anticipată, de propagarea scăderilor anterioare ale cursului de schimb al euro, precum și de ipoteza unei ușoare majorări a prețurilor petrolului în anii următori, după cum indică, la acest moment, piețele futures ale petrolului. Cu toate acestea, o serie de riscuri asociate perspectivelor economice și evoluțiilor de pe piețele financiare, dar și de pe cele ale materiilor prime ar putea încetini în continuare creșterea graduală a ratelor inflației către niveluri apropiate de cel de 2%. Consiliul guvernatorilor monitorizează cu atenție aceste riscuri.

În ceea ce privește analiza monetară, datele recente confirmă o creștere solidă a masei monetare (M3), în pofida scăderii ritmului anual de creștere a acesteia de la 5,3% în luna iulie 2015 la 4,8% în luna august. Dinamica anuală a M3 este, în continuare, sprijinită în principal de componentele sale cele mai lichide, ritmul anual de creștere a agregatului monetar în sens restrâns M1 fiind de 11,4% în luna august, față de 12,2% în luna iulie.

Dinamica împrumuturilor a continuat să se amelioreze. Variația anuală a creditelor acordate societăților nefinanciare (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite și al operațiunilor de securitizare) s-a situat la 0,4% în luna august, în creștere de la 0,3% în luna iulie, continuându-și redresarea progresivă înregistrată de la începutul anului 2014. În pofida acestor dinamici pozitive, evoluția împrumuturilor acordate întreprinderilor continuă să reflecte decalajul acestora în raport cu faza ciclului economic, evoluția riscului de credit, dinamica factorilor determinanți ai ofertei de credite, precum și procesul de ajustare continuă a bilanțurilor în sectorul financiar și cel nefinanciar.

Ritmul anual de creștere a creditelor acordate populației (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite și al operațiunilor de securitizare) s-a majorat la 1,0% în luna august 2015, față de 0,9% în iulie. Sondajul privind creditul bancar în zona euro în trimestrul III 2015 confirmă creșterea cererii de împrumuturi bancare, susținută de nivelul general al ratelor dobânzilor, de necesarul de finanțare pentru investiții, precum și de perspectivele pieței imobiliare. În plus, standardele de creditare pentru împrumuturile acordate întreprinderilor au continuat să se relaxeze, în principal datorită intensificării presiunilor concurențiale pe segmentul de retail, consemnând totodată o ușoară înăsprire în cazul creditelor pentru achiziționarea de locuințe. În ansamblu, măsurile de politică monetară pe care le-am introdus începând cu luna iunie 2014 susțin în mod clar ameliorarea condițiilor de creditare pentru firme și populație, precum și a fluxurilor de credite la nivelul zonei euro.

În concluzie, coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară indică necesitatea aplicării ferme a deciziilor de politică monetară adoptate de Consiliul guvernatorilor și a monitorizării atente a tuturor informațiilor noi relevante în ceea ce privește impactul lor asupra perspectivelor pe termen mediu ale stabilității prețurilor.

Politica monetară vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, iar orientarea acomodativă a acesteia sprijină activitatea economică. Cu toate acestea, pentru a valorifica la maximum avantajele oferite de măsurile noastre de politică monetară, este necesară o contribuție decisivă din partea politicilor din alte domenii. Având în vedere nivelul în continuare ridicat al șomajului structural și dinamica scăzută a PIB potențial în zona euro, redresarea ciclică în curs ar trebui să fie susținută de politici structurale eficace. În special, acțiuni de îmbunătățire a mediului de afaceri, inclusiv asigurarea unei infrastructuri publice adecvate, sunt esențiale în vederea intensificării activității de investiții productive, stimulării procesului de creare de locuri de muncă și creșterii productivității. Implementarea rapidă și eficace a reformelor structurale, în contextul unei politici monetare acomodative, va conduce nu numai la dinamizarea creșterii economice sustenabile în zona euro, ci și la consolidarea anticipațiilor privind înregistrarea unor venituri permanente mai ridicate și la obținerea mai rapidă a unor rezultate favorabile în urma aplicării reformelor, zona euro devenind astfel mai rezistentă la șocuri globale. Politicile fiscale ar trebui să sprijine redresarea economică, menținându-se însă conforme cu regulile fiscale ale UE. O implementare integrală și consecventă a Pactului de stabilitate și creștere este esențială pentru asigurarea încrederii în cadrul nostru fiscal. Totodată, toate statele ar trebui să aspire la politici fiscale favorabile creșterii economice.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Noutati BCE



Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%

Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%, in cadrul unei conferinte de presa sustinute de Christine Lagarde, președinta BCE, si Luis de Guindos, vicepreședintele BCE. Iata textul publicat de BCE: DECLARAȚIE DE POLITICĂ MONETARĂ detalii

BCE creste dobanda la 2%, dupa ce inflatia a ajuns la 10%

Banca Centrala Europeana (BCE) a majorat dobanda de referinta pentru tarile din zona euro cu 0,75 puncte, la 2% pe an, din cauza cresterii substantiale a inflatiei, ajunsa la aproape 10% in septembrie, cu mult peste tinta BCE, de doar 2%. In aceste conditii, BCE a anuntat ca va continua sa majoreze dobanda de politica monetara. De asemenea, BCE a luat masuri pentru a reduce nivelul imprumuturilor acordate bancilor in perioada pandemiei coronavirusului, prin majorarea dobanzii aferente acestor facilitati, denumite operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL). Comunicatul BCE Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 75 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor detalii

Dobânda pe termen lung a continuat să scadă in septembrie 2022. Ecartul față de Polonia și Cehia, redus semnificativ

Dobânda pe termen lung pentru România a scăzut în septembrie 2022 la valoarea medie de 8,07%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Acest indicator, cu referința la un termen de 10 ani (10Y), a continuat astfel tendința detalii

Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania, in crestere la 2,96%

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut la 2,96% în luna martie 2021, de la 2,65% în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Acest indicator critic pentru plățile la datoria externă scăzuse anterior timp de șapte luni detalii

 



 

Ultimele Comentarii