BANCI | Interviu

Ioana Filipescu, Raiffeisen Investment: Bancherii au fost primii care s-au panicat

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2008-10-27 12:13

Suntem in plina criza, cat credeti ca va dura?

Ce se intampla acum, succesiunea accelerata a evenimentelor din ziua in care a cazut Lehman, este similar, metaforic vorbind, cu povestea aceea cu hainele imparatului. Dupa foarte mult timp, cineva a aratat cu degetul si a zis: "Imparatul e dezbracat!", desi acesta era la fel si inainte, numai ca nimeni nu realiza... Practic, in bubble fiind, nu aveam niciun fel de referential pentru a percepe critic realitatea. Paradoxal, o bula speculativa se creeaza in ani, iar contractia se petrece in zile, poate chiar ore. Este absolut frapanta disproportia, cat de putin poate dura sa ajungi intr-o stare in care nu mai exista niciun echilibru, in care riscurile sunt enorme si, in astfel de situatii, cat de brusca este "trezirea". In rezumat, lumea a crezut ca se poate trai asa mult si bine. Pana la urma insa, poate va trebui sa ne "revizitam" toate ideile, sa ne intoarcem la principiile economice fundamentale. Spre exemplu, poate ne vom da seama ca nici saptamana de lucru de cinci zile nu mai este posibila, in conditiile in care vrem un anumit standard de viata. Bancile au finantat ipotecar sau neipotecar un stil de viata care nu avea acoperire in realitate, in corelare cu productivitatea.

Ce se intampla de acum incolo?

Nu oamenii au fost cei care s-au panicat. Bancherii au fost primii care s-au panicat, pentru ca aceasta presiune pe lichiditate, cel putin aici vorbim despre Romania, a fost declansata in momentul in care bancile si-au taiat intre ele liniile de finantare. Bancile au inteles ca este o problema, care pare sa fie mare si vine din alta parte - in conditiile in care sistemul bancar autohton depinde substantial de finantari externe - ca atare, in situatia unor deficite de lichiditate pe pietele externe, au incercat sa se protejeze si sa-si protejeze lichiditatea, local. Cand doua - trei dintre primele cinci banci taie liniile de finantare este afectata piata, pentru ca ele fac piata.

Va asteptati ca o banca din Romania sa aiba probleme?

Nicio banca din Romania sau din lume nu poate sa nu aiba probleme daca oamenii fac cozi de kilometri ca sa-si scoata banii. Nimeni nu rezista. Cine a creat panica in piata? Tocmai bancile, pentru ca si-au taiat liniile de finantare intre ele. Aceasta stare a fost declansata local la sfarsitul lunii septembrie, iar pana cand piata a perceput ca este o problema a mai trecut o saptamana... Sigur ca panica asta nu ar avea nicio noima daca oamenii ar intelege despre ce este vorba. Cu cat sunt mai speriati si pun presiune crescanda pe lichiditate, cu atat amplifica problemele...Ce se intampla este ca se emite masa monetara suplimentara, in scopul de a calma panica. Finalmente, acest lucru creeaza dezechilibre grave, pentru ca, la limita, banul este o hartie. Poti sa tiparesti cata vrei, dar urmarile vor aparea prompt, ma refer la declansarea unei spirale inflationiste cu toate consecintele ei. In prezent, bancile centrale se confrunta cu aceasta dilema, dar raspunsul lor pare sa fie in mod concertat, acela de a-si proteja sistemul bancar. In astfel de momente, ar ajunge sa cada o banca, si ea le-ar trage pe celelalte.

Ce efecte credeti ca va mai avea criza in sistemul bancar?

Panica exista si pare sa nu treaca prea usor. Romania nu este intr-o criza a ei speciala, a sistemului bancar. Omenirea este in pragul unei crize economice profunde. Ea nu se va rezolva cu masuri cosmetice, este un rau construit in ani de zile, zeci de ani, care nu poate disparea in luni de zile. Vor fi necesari alti ani ca sa se repuna niste principii sanatoase si sa se reaseze tot ce inseamna mediu de business, sectoare economice, pe niste principii solide. Creditele vor fi din ce in ce mai scumpe, pentru ca trebuie sa se dea din ce in ce mai putine. Cu siguranta, trebuie limitat apetitul de consum. Vindecarea sistemului bancar se va face prin credite mai putine si incurajarea economisirii.

Cum credeti ca va evolua consumul?

Sistemele vor intra intr-o stagnare a cresterii, chiar recesiune in anumite cazuri. Constient sau nu, consumatorii vor trebui sa-si limiteze consumul si vor deveni mai atenti la cheltuieli. Cred ca mai devreme sau mai tarziu vor realiza, in functie de circumstantele personale, gradul de educatie, de tipul de pregatire sau chiar de receptivitatea la diversi stimuli. Vom avea o crestere economica mai mica, o incetinire. Cert, vom trai mai prost, economia la nivel global este in recesiune, nu putem nega asta. De exemplu, in SUA, auzim de 20 de milioane de someri pana la sfarsitul anului. Lucrurile astea se vor intampla. Le vom trai.

Şi la nivel macro?

In principiu, recesiunea economica atrage somajul, apare stagnarea cresterii economice, la o discutie inflatie - deflatie, cred in deflatie. Cresterea masei monetare genereaza presiune inflationista, dupa re-echilibrare insa va aparea un fenomen invers, deflationist.

Care vor fi telegrafic efectele pe Romania?

Romania este cu foarte putin diferita de alte tari din regiune. Momentan a reusit sa-si protejeze mai bine moneda locala, dar presiunile sunt continue...Cresterea economica va fi decelerata de criza globala. In mod cert, vom avea mai putine exporturi si mai putine investitii straine directe. Este o contractie la nivelul intregii economii. Nu este un sector mai afectat decat altul, cu exceptia sectoarelor cu grad de indatorare foarte mare, cum ar fi cel de Real estate si cele conexe, respectiv sectorul de constructii. Din efectele bune, cred ca aceasta situatie va duce la cresterea competitivitatii pe piata muncii. In fapt, pana acum, traiam mai facil decat meritam pe seama creditului de consum, a remiterilor non-rezidentilor (romanii care lucrau in strainatate), pe seama investitiilor straine, pe seama multor, multor parametri care se vor modifica. In mod sigur, vor scadea si exporturile, desi noi nu exportam foarte mult, poate si sub influenta evolutiei cursului din ultimii ani. Ar fi si absurd, in contextul globalizarii schimburilor, ca noi sa nu fim afectati, daca toata lumea isi reduce consumul. Inteleg si nevoia autoritatilor de a linisti populatia, dar in absenta unor cunostinte minimale care sa permita intelegerea contextului de catre populatie, un discurs linistitor va fi perceput ca fiind foarte linistitor. Discursul realist s-ar situa undeva intre cele doua extreme.

Care vor fi efectele?

Piata imobiliara sufera o corectie majora, in premiera, pentru ca toate celelalte tari din regiune au suferit deja corectii mai mici, iar acum contextul general pune o presiune suplimentara. Piata a mers in sus pentru ca se miza pe crestere si tot crestere, dar undeva s-a oprit.

Dupa decizia Voestalpine, vor mai urma amanari?

Cu siguranta asa va fi. Investitorii, si nu vorbesc neaparat despre cei speculativi, anticipeaza o scadere a preturilor, si atunci sub aspectul prudentei nu o se vor grabi sa cumpere, stiind ca, peste sase luni, toate activele vor fi mai ieftine.

Dar chiar vor fi toate lucrurile mai ieftine peste sase luni?!

Nu chiar toate, dar majoritatea. De exemplu, probabil ca terenurile din centrul Capitalei sau casele momumente istorice, din perioada interbelica isi vor pastra valoarea actuala, insa, in general, tendinta va fi de micsorare a preturilor.

Aveti mandate on hold?

Da, avem investitori care vor sa mai astepte. Practic, fiecare zi aduce o schimbare, de exemplu, este putin probabil ca valori de tranzactie negociate cu cateva luni in urma sa ramana nerevizuite. Da, avem clienti care ne-au spus ca vor sa puna totul on hold pana in ianuarie viitor. Acum, din punctul de vedere al conduitei prudentiale nu ar trebui nici sa vinzi si nici sa cumperi, si ma refer mai ales la problema pietelor de capital. Nu va grabiti sa vindeti pe un fond de panica! Nu va grabiti sa va marcati pierderea, nu ajuta cu nimic! In principiu, in momente ca acestea, cand volatilitatea este foarte mare, este bine sa stai si sa astepti si sa nu te grabesti. Nu stim cat o sa mai coste creditarea, nu stim sa deosebim ce este atac speculativ pe leu fata de scumpirea capitalurilor, pentru ca in ziua in care se intampla asta, este greu sa discerni.

Se vor opri tranzactii?

Orice decizie privind o tranzactie care trebuie sa fie validata de catre boarduri risca sa se opreasca, atat timp cat nu s-a dat unda verde finala. Cele care sunt la inceput vor continua, cele aflate in faza avansata de negociere se vor inchide, dar cele aflate intre cele doua faze sunt mai problematice.

In ce domenii vor fi cele mai multe tranzactii?

Referitor la tranzactiile imobiliare, sunt convinsa ca va incetini ritmul tranzactiilor in acest sector, si aici as face o deosebire intre acesta si orice alt sector, pentru ca sunt investitori cu un recurs foarte mare la banii bancilor. Mi-e greu sa spun care sunt domeniile cu mare viitor in M&A.

Vizavi de banii bancilor..Petrom a luat acum un credit foarte mare, in plina criza. Credeti ca va fi urmat si de alte companii?

Eu cred ca Petrom a luat mai putini bani decat se astepta. Voia sa ia 500 de milioane de euro si a accesat 375 milioane de euro. Cred ca acest lucru nu a fost determinat de o revizuire a necesarului de investitii sau de capital de lucru, ci a fost maximul pe care i l-a putut da piata acum. Pentru noi este o companie triple A, intrebarea este ce faci cand nu esti triple A. Cei care sunt triple A continua sa se duca la o banca, poate nu obtin ce finantari ar fi vrut, dar obtin, desi mai scumpe decat si-au dorit. Intrebarea este cum se modifica acest comportament al bancii cand nu este triple A. Ce iti mai da banca atunci? Eu cred ca, daca nu esti triple A, ai o problema.

Continuand ideea asta, ce face atunci cu un start-up? Daca ai o idee si vrei sa o finantezi, mai poti sa mai faci asta?

Nu a fost niciodata prea usor, acum o sa fie imposibil. Nu a fost niciodata prea usor sa-ti finantezi o idee de succes, dar acum va fi pentru o perioada si mai greu, on hold complet... Institutiile dedicate precum BERD sau IFC, care se cam vedeau scoase din jocuri pe piata locala, pentru ca nu-si mai aveau sens, fiind pentru economii in tranzactie, acum au vantul in panze, pentru ca au vocatie de a interveni in astfel de momente.

Credeti ca economia se va restrange si prin falimente?

Cu siguranta, vom vedea falimente. Fondurile de investitii pe care criza economica actuala le-a surprins cu lichiditati mari nu se afla intr-o situatie foarte proasta, chiar daca se va reduce scara si, implicit, randamentele la revanzare vor fi mai mici. Tranzactiile vor continua, dar nu se va vinde orice. Acest lucru va afecta si bancile, care vor trebui sa-si provizioneze expunere pe fondul in cauza. Antreprenori romani sau figuri marcante ale businessului romanesc care, intr-un trecut foarte apropiat, nu ar fi fost deloc dispusi sa vanda ceva din afacerile lor, pe fondul anticiparii unor cresteri continue, par sa inceapa sa intuiasca faptul ca situatia nu este chiar asa de buna si trebuie sa iasa din niste afaceri.

Unii oameni de afaceri si-au construit businessurile in grupuri
integrate, favorizatoare de foarte putina specializare si know-how. Este foarte greu sa te pricepi la toate, este foarte greu sa controlezi foarte multe societati, paduri de societati pe care le ai si care nu fac decat sa se deserveasca una pe alta. Daca firmele care deservesc core-businessul unui grup, nu au concurenta reala, si servesc doar firma -mama, au o forta de munca doar direct productiva, nu au forta de vanzari si de cele mai multe ori nu au management pentru ca sunt controlate de actionar. Din aceste motive astfel de companii sunt foarte greu de vandut, daca nu imposibil. In clipa in care businessul are probleme de finantare / re-finantare, de scadere a vanzarilor etc., micii sateliti nu se vor simti deloc bine si nu vor putea avea o viata a lor, pentru ca nu au avut niciodata o functionare independenta. Erau simbiotic legati de grupul respectiv. Unele se vor putea vinde, altele nu.

Vedeti o piata formata numai din companii mari si mijlocii, sa zicem asa?

Companiile mari au probleme in programele de reducere a costurilor, pe care se vad impulsionate sa le adopte in aceasta perioada. Firmele mici sunt mai suple, mai flexibile, capabile sa implementeze mai usor o noua strategie generata de noul context, si asta este valabil pentru companii cu nevoi mici de finantare a capitalului circulant si cu potential mare de generare de lichiditati. Cele care nu se afla in aceasta categorie vor avea insa nevoie de sprijinul financiar al guvernelor, care sa substituie facilitatea finantarii bancare.

Stiti ca multe guverne invinovatesc agentiile de rating ca nu au prevazut criza si, din contra, au prezentat lucrurile foarte roz?
Este partial adevarat, este si vina lor. Ele nu au provocat aceste lucruri, dar trebuiau sa analizeze situatiile respectivelor companii si sa avertizeze. Micsorau ratingurile cu trei grade de risc cu atata nonsalanta chiar cu o zi inainte de momentul in care compania anunta ca are nevoie de capital ca sa se mai mentina in viata...

Se micsoreaza economia, cum o sa ne mai finantam ca tara, avem foarte multa nevoie de investitii straine mari, de taxe si impozite la buget, avem multi angajati la stat, in agricultura, credeti ca suntem pregatiti?

Da, se micsoreaza economia. Mi se pare delicat sa aduc eu asta in discutie. L-am vazut pe dl George Soros la CNN, care nu poate fi banuit de niciun partizanat si are o reputatie de personaj liberal eminamente. El spunea, referindu-se la SUA, in principal, ca bancile trebuie sa aiba un discurs comun, sa ajusteze expunerile pe creditul ipotecar si sa renegocieze contractele de ipoteca. Sa lungeasca scadenta, micsorand ratele ca sa poata fi platite. El spunea ca este singura alternativa viabila ca sa tii sistemul in picioare. Sigur ca solicita sprijinul statului in privinta capitalizarii bancilor care sa reziste in actuala formula, dar este singura alternativa viabila pentru functionarea sistemului. Daca nu o sa se intample asta, va fi rau. Acesta era un soi de raspuns la intrebarea cat o sa dureze criza. El afirma ca depinde insa de solutiile gasite.

Orice problema are o rezolvare mai buna sau mai rea, iar acest "cand se va rezolva problema" depinde, totusi, de un singur aspect: daca ceea ce faci este bine sau mai putin bine. Spunea ca daca bancile nu isi marcheaza piata si nu regandesc strategia portofoliilor, a "evictiona" populatia nu o sa-i duca nicaieri, pentru ca nu isi pot executa colateralul, fiindca nu mai exista o piata de real estate. Pe de alta parte, acest lucru nu se poate face decat cu interventia statului, care sa tina bancile, sa asigure capitalul, si din ce sa faci asta, decat din impozite si taxe? Şi daca dl Soros evoca majorarea impozitelor si taxelor ca fiind ceva foarte necesar in astfel de momente, eu nu dau niciun raspuns, dar probabil ca este una dintre solutii. Nu stiu daca mai exista alta! Extrapoland rationamentul, noi nu avem expuneri foarte mari pe ipotecar. Noi suntem proprietari, in general. La noi, mai degraba expunerile corporate vor fi problematice in contextul de incetinire economica. Mai apar si probleme la creditele de consum. Nu poti sa executi televizorul. Cineva o sa trebuiasca sa bage in bilant si pierderi de-astea.

Pana cand va dura criza?

Nu cred ca aceasta criza si-a atins maximul. Cel putin, fac un comentariu referitor la piata americana: acolo, din cauza problemelor pe ipoteci, au ajuns sa se darame banci, care sa darame alte banci, care sa impacteze economia mondiala. Urmarea acestor lucruri este o recesiune economica. O spune toata lumea. Cand urmeaza recesiunea, vine somajul, cand vine somajul, or sa inceapa default-urile pe credit card-uri. Cardurile de credit sunt evaluate cam la 900 miliarde dolari. Or, astea nu s-au intamplat inca. Este un efect in timp, dureaza intre cauza si efect. Nu suntem in momentul cel mai rau. Aceste pierderi vor intra si ele in bilant.

Credeti ca acei care supravegheaza sistemele financiare din Romania sunt constienti de ceea ce inseamna aceasta criza, sunt avertizati, iau masurile care trebuie?

Da. Cred ca sunt. Şi BNR si CNVM au intervenit si intervin. Nu imi pot imagina ca supravegheaza niste piete si nu stiu despre ce este vorba, dar am stat de vorba cu bancheri care habar nu aveau. Vorbesc, in general, despre bancheri de front - office, cei care dau credite. Habar nu mai aveau ca nu mai au finantare in spate. Cei care fac risc, management, ei stiu, cei care sunt la creditare - nu prea.

Pe piata de M&A, ce se va intampla pana la finele anului?

Ritmul va fi mult mai redus, pana la finele anului. Se vor intampla cateva tranzactii mai importante, pe alte zone. Vor exista niste schimbari pe zona de M&A. O sa ceara o creativitate mai mare, specializare. Nu o sa mai fie nici la fel de facil, nici profitul atat de mare.

(Interviu publicat de Business Standard)

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudențialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

Deși economia țării este dependentă de finanțarea pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanții băncilor spun că populismul unor politicieni și instituții reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori și instituțiile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) și Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

 



 

Ultimele Comentarii