Inflația anuală, sub pragul de 5% în ianuarie 2025 

Inflația anuală a scăzut în ianuarie 2025 la 4,95%, marginal sub pragul de 5% traversat la finalul anului trecut, potrivit datelor publicate de INS. Deși prețurile au avansat per total cu 0,92%, cea mai mare valoare din ultimele 21 de luni, efectul de bază a fost favorabil (1,10% în ianuarie 2024). Influențele principale au venit de la creșterea accizelor la combustibili și de la majorarea tarifelor la utilități.

Inflaţia MEDIE anuală a coborât la 5,4%, de la 5,6% anterior, deși creșterea prețurilor a depășit atât prognoza pentru finalul anului trecut cât și așteptările pentru ianuarie. De reținut, valoarea de referință pentru politica monetară, indicatorul CORE 2 ajustat, a crescut înapoi la +0,40%, adică aceeași valoare din noiembrie 2024, după ce atinsese un minim la finalul anului trecut (+0,28%).

Prețurile produselor alimentare au crescut într-un ritm ceva mai redus (+0,80%) față de cel general. Creșterea sezonieră semnificativă de la legume și conserve de legume (+2,58%, cu +2,30% la cartofi și +3,22% la alte legume și conserve de legume) a fost însoțită de valori semnificative la produse de bază precum ulei comestibil (+0,89%), fructe (+0,84%), lapte și produse lactate (+0,76% per total și +1,07% la lapte de vacă), zahăr (+0,71%) și pâine (+0,64%).

Cea mai mare contribuție la creșterea inflației au adus-o mărfurile nealimentare, cu o creștere peste media generală (+0,95%). Creșterea accizelor a majorat prețurile cu 2,30% la combustibili și cu 5,88% la tutun și țigări, acestea contribuind cu mai mult de un sfert la inflația generală. S-a adăugat scumpirea gazelor cu 2,49%, a energiei termice cu +2,76% și a energiei electrice cu 0,55%. 

Mișcări semnificative au mai fost la medicamente (+1,48%), mobilă (+0,84%), autoturisme și piese de schimb (+0,73%) și mașini de aragaz (+0,70%). Oarecum surprinzător, s-au consemnat ieftiniri marginale la confecții (-0,13%) și la încălțăminte din piele (-0,10%), dar acestea țin de soldările sezoniere.

Pe segmentul de servicii, indicele s-a situat peste media generală (+1,02%), cu cea mai importantă creștere la apă, canal și salubritate (+5,54% și +12,41% față de aceeași lună a anului anterior). Îngrijirea medicală (+0,76%) și igiena și cosmetica (+0,70%) și-au continuat avansul sistematic, în timp ce serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 1,58% și au venit cu cea mai mare contribuție la temperarea indicelui prețurilor (-0,04 puncte procentuale).

Evoluție moderată, cu mult mai bună decât se vede per total, indicatorul CORE 2 ajustat (important pentru politica monetară) a crescut la +0,40%, adică mai puțin de jumătate din IPC lunar per total. Astfel, nivelul inflației, în contextul incertitudinilor privind politica fiscal-bugetară, confirmă păstrarea prudentă a dobânzii de politică monetară.

Situația rămâne problematică, după ce pensiile au fost majorate în 2024 cu circa 40% în termeni nominali (+33% ca putere de cumpărare) iar majorările salariale în termeni reali s-au apropiat de +9%, deși productivitatea muncii în industrie a fost în scădere. Cererea inflamată nu și-a găsit o contrapartidă în rezultatul economic anemic (+0,9% potrivit primelor estimări oficiale).

În contextul acestor evoluții, BNR a repoziționat în sus traiectoria inflației așteptate pe termen scurt până la 3,8% în loc de 3,5% în estimarea oficială anterioară și a indicat posibilitatea de a reveni la peste 5% la mijlocul anului după o evoluție în scădere pe primul trimestru. Ceea ce arată că reintrarea în ținta de 2,5% plus/minus 1% NU se va produce în acest an.

Situația indică o coborâre a inflației spre 3,1% de-abia la finalul anului viitor, însă pe o traiectorie în 2026 ușor sub cea avută în vedere anterior. Desigur, ar fi nevoie de politici publice corelate mult mai bine cu politica monetară, prin măsuri fiscal-bugetare care să reducă deficitul public, fără a împinge economia în recesiune. Tarifarea curentului electric, cu pondere relativ ridicată în coșul de consum (3,95%), unde scumpirea ar putea fi considerabilă, rămâne critică .