BANCI | Interviu

Herbert Stepic, Raiffeisen: Nu fugim din Europa de Est, vom continua sa investim, dar cerintele de capital sunt o piedica

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2012-01-17 17:42

Directorul general al Raiffeisen Bank, Herbert Stepic, a declarat la Viena, cu ocazia unei reuniuni a Initiativei de la Viena, că banca sa este hotărâta să rămână pe pieţele din Europa emergentă, însă ritmul în care Autoritatea Bancară Europeană vrea să impună consolidarea capitalului face acest obiectiv tot mai dificil de îndeplinit.

"E unul dintre cele mai mari nonsensuri. Vedem Europa Centrală şi de Est ca pe un loc unde vom continua să investim. Nu vom fugi, pentru că regiunea a rămas motorul de creştere economică al Europei", a spus Stepic.

Stepic, a atras atenţia că procesul de deleveraging (dezintermediere) din Est, estimat că ar putea însemna retrageri de 20-30 de miliarde din ţările europene emergente, va afecta potenţialul de creştere economică din această regiune.

Stepic a evidenţiat că statele din Europa Centrală şi de Est continuă să aibă o creştere economică mai susţinută decât Europa de Vest, întrucât în aceste ţări continuă tranformările, iar oamenii se află într-un continuu proces de eficientizare, de reformare.

Şeful Raiffeisen crede însă că procesul de ajustare prin economisire şi tăiere a cheltuielilor ar putea fi contraproductiv şi reduce potenţialul de creştere al regiunii, insistând pe o anumită moderaţie şi pe implementarea în continuare a reformelor structurale odată cu ajustările fiscale.

Stepic a insitat pe îmbunătăţirea sistemului legal din statele emergente, care să faciliteze executarea garanţiilor, pentru că finanţatorii vor să fie siguri că pot să-şi recupereze banii.

La întâlnirea de luni de la Viena au participat reprezentanţi ai autorităţilor din ţările de origine ale grupurilor bancare şi din ţările unde acestea au subsidiare, oficiali ai Comisiei Europene, Autorităţii Bancare Europene, Consiliului European privind Riscul Sistemic, Fondului Monetar Internaţional, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Băncii Europene pentru Investiţii şi Băncii Mondiale, dupa cum a anuntat BERD intr-un comunicat.

Din partea Băncii Naţionale a României a participat viceguvernatorul Cristian Popa şi un reprezentant al Direcţiei Supraveghere din BNR.

Grupurile bancare vor fi invitate la discuţii, prima întâlnire cu reprezentanţii acestora urmând să fie convocată de Comisia Europeană la Bruxelles, "în viitorul apropiat", se spune în comunicat.

Guvernatorul băncii Austriei, Ewald Nowotny, membru în Consiliul Guvernatorilor BCE, a părut de acord cu o colaborare la nivelul supraveghetorilor, împreună cu instituţiile financiare internaţionale şi Comisia Europeană, pentru a asigura un flux stabil de capital în regiune, dar nu s-a arătat încântat de o nouă înţelegere de tipul Iniţiativei de la Viena.

Nowotny a arătat că băncile nu trebuie să subestimeze efectele implementării Basel III, care împing mai mult către un model de business anglo-saxon decât spre unul continental şi a mai insistat asupra nevoii ca pieţele locale din Europa emergentă să-şi creeze o bază de capital solidă.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudențialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

Deși economia țării este dependentă de finanțarea pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanții băncilor spun că populismul unor politicieni și instituții reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori și instituțiile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) și Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

 



 

Ultimele Comentarii